„Dacă ne confruntăm cu un șoc unic în 50 de ani, ar trebui să rambursăm aceste datorii în 50 de ani”, a declarat Beata Javorcik, economist-șef la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, înființată în 1991 pentru a netezi tranziția post-sovietică. „Am aflat după criza financiară că austeritatea prematură are efecte inverse”.
În timp ce multe țări au lăsat deoparte preocupările legate de datorii, pentru a stimula eforturile de oprire a coronavirusului, schimbarea din Europa de Est, unde împrumuturile au fost în mod tradițional ceva tabu, are o semnificație mai mare. Austeritatea impusă de dictatorul român Nicolae Ceaușescu în anii 1980, pentru rambursarea împrumuturilor externe, a adus cu sine penuria de alimente și întreruperi ale energiei electrice, care au declanșat în cele din urmă revoluția în urma căreia a și fost executat. Rusia nu și-a putut achita datoria suverană în 1998, ceea ce a generat o sărăcie generalizată. Împrumuturile poloneze au fost actualizate în timp real pe un afișaj digital la Varșovia din 2010. Precauția a ținut împrumuturile cu mult sub cele din Europa de Vest, ajutând la scăderea randamentelor obligațiunilor și la creșterea ratingurilor de credit. Cu toate acestea, cele mai grave recesiuni din regiune din ultimele trei decenii determină o schimbare de abordare.
Să luăm exemplul României. Guvernul a intrat în criza financiară mondială din 2008 cu o raportare a datoriei la PIB de aproximativ 12%. Aceasta aproape s-a triplat în anii următori și nu a scăzut substanțial înainte de pandemia de Covid-19. Aceasta urmează să atingă 55% până la sfârșitul anului 2021 și, cu măsurile anti-criză, incluzând capitole de cheltuieli permanente, cum ar fi pensii mai mari, va fi dificilă reducerea ei. Ratingul de credit de calitate investițională al țării este în pericol.
Tendința nu se va manifesta peste tot. După modelul Germaniei, Republica Cehă a rambursat o mare parte din ceea ce a împrumutat după 2008 și poate încerca să facă acest lucru din nou. Datoria Ungariei este de mult timp ridicată. Dar Polonia riscă să încalce limita constituțională de 60% a datoriilor publice, în timp ce raportul Croației a ajuns mai mult decât dublu față de 2008 și se va apropia de 90% anul viitor. În Estonia, care a avut mult timp cea mai mică sarcină a datoriei din Europa, sub 10%, împrumuturile s-ar putea tripla până în 2024.
Ardo Hansson, fostul șef al băncii centrale din țara baltică, a exprimat anxietățile obișnuite, considerând că planurile de consolidare fiscală pentru următorii ani sunt prea slabe. Guvernul ar putea „săpa o prăpastie care va fi prea adâncă pentru a mai ieși din ea, deschizând astfel calea pentru o creștere constantă a datoriei publice”, a scris Hansson, care a fost în consiliul de guvernare al Băncii Centrale Europene, într-un articol de opinie.
Unii oficiali spun că acest lucru nu se va întâmpla sub supravegherea lor. „Pe termen lung, relaxarea fiscală nu ar trebui să pună probleme pentru raportul dintre serviciile de datorie, dacă revine creșterea accelerată”, a declarat Grazyna Ancyparowicz, un bancher al băncii centrale poloneze.
Dar ratele de creștere din estul Europei în următorii doi ani seamănă mai mult cu ritmul mai lent tipic pentru zona euro mai dezvoltată.
În opinia lui Mihai Purcărea, care ajută la gestionarea echivalentului unui miliard de dolari în investiții europene în datorii și capitaluri proprii, în calitate de CEO al BRD Asset Management din București, acest lucru va face mai dificilă pentru regiune rambursarea noilor împrumuturi. „Avem o creștere rapidă a nivelurilor datoriilor, în timp ce PIB-ul real și inflația par să fie mai greu de plasat pe o tendință ascendentă, cel puțin pe termen mediu”, a spus el. „Evoluțiile actuale ale Covid-19 și carantinele impuse de multe țări sunt susceptibile de a duce la creșterea suplimentară a datoriilor și la scăderea în viitor a PIB-ului”.
O expansiune mai lentă ar putea influența cheltuielile sociale, care au crescut în Polonia și în România. Datoria poloneză se va stabiliza la puțin sub 60% pe termen mediu, potrivit FMI, care a declarat săptămâna trecută că „o mai bună direcționare a beneficiilor sociale”, printre alte măsuri, ar contribui în cele din urmă la consolidarea fiscală. „Ne confruntăm cu o nouă paradigmă”, a spus Javorcik de la BERD. „Nivelurile datoriilor vor rămâne mai ridicate în viitorul previzibil.”
