Începând din 9 noiembrie, cursurile față în față au fost suspendate, iar toate școlile au mutat orele în online. Cu toate acestea metodele de predare au rămas aceleași: profesorii cel mai adesea dictează informațiile sau elevii sunt nevoiți să conspecteze/ copieze lecțiile din manuale. Mai mult, deși contextul pandemic a forțat digitalizarea educației și profesorii și-au îmbunătățit competențele digitale, iar elevii s-au obișnuit cu utilizarea diverselor platforme online, doar 23% dintre elevi și 36% dintre părinți susțin că elementele digitale vor continua să fie folosite și în sistemul față în față. Singurii optimiști, sunt profesorii, 60% consideră că educația față în față va integra elemente digitale după reîntoarcerea fizică la școală.
În acest moment, 72% dintre elevi și 67% dintre profesori desfășoară orele online conform orarului pe diferite platforme video. O proporție de aproximativ 25% dintre elevii și cadrele didactice desfășoară educația online atât în sistem sincron, cât și asincron.
”Cu toate acestea, deși există premisele pentru participarea la educația online, cei mai mulți dintre profesori organizând orele, calitatea acestora devine îndoielnică din perspectiva celor trei grupuri vizate – elevi, cadre didactice și părinți”, arată un sondaj realizat de Agenția Împreună și Consiliul Național al Elevilor în perioada 18-23 noiembrie 2020 pe un eșantion de 9.401 elevi, 3.265 de cadre didactice și 4.965 de părinți.
Profesori care merg în sat pentru a le duce copiilor fișe
Există astfel elevi care nu au acces la dispozitivele necesare pentru a se conecta la internet sau conexiunea la internet este limitată. În acest caz, cadrele didactice acționează diferit în funcție de posibilitățile proprii și de caracteristicile elevilor.
De exemplu, unul dintre cadrele didactice care a completat chestionarul online menționează faptul că merge în sat de 2 ori pe săptămână pentru a da elevilor care nu se pot conecta la școala online materialele necesare (copii după paginile din manuale și culegeri, fișe de lucru personalizate etc.).
Astfel, 26% dintre profesori și 26% dintre elevi, iar aceștia sunt doar cei care au acces la internet, spun că orele se realizează parțial prin platforme video și sunt transmise materiale de lucru individual.
Profesorul dictează, elevii scriu
Și deși educația este digitalizată, în continuare principala abordare utilizată în educația online este predarea și realizarea de exerciții.
”Astfel, una dintre nemulțumirile elevilor și ale părinților este faptul că metodele de predare nu au fost adaptate la specificul educației online, iar profesorii cel mai adesea dictează informațiile sau elevii sunt nevoiți să conspecteze/ copieze lecțiile din manuale”, arată sondajul.
Elevii consideră că profesorii reușesc doar parțial să adapteze conținutul educațional și predarea la nevoile elevilor.
Cea mai apreciată categorie a profesorilor este cea care folosește metode inovative de predare (jocuri, quiz-uri, proiecte).
”O parte dintre profesori s-a adaptat foarte bine la educația online și se străduiesc să faciliteze procesul educațional pentru elevi, devenind și un sprijin emoțional pentru aceștia. Pe de altă parte, în viziunea elevilor și a părinților, unele dintre cadrele didactice sunt rigide în desfășurarea activităților online: pun absențe elevilor dacă nu au camera deschisă sau dacă s-au deconectat de la internet, dau note mici dacă elevii au probleme tehnice, nu revin asupra informațiilor care nu au fost înțelese sau notate de către elevi etc”, mai relevă sondajul.
Conținutul educațional nu este adaptat
De cealaltă parte, arată rezultatele sondajului, cadrele didactice au propriile dificultăți în organizarea și desfășurarea orelor online care necesită competențe digitale și de adaptare a conținutului educațional, mai mult timp de pregătire, metode inovative de testare și evaluare, activități administrative apărute de pe o zi pe alta.
Astfel, capacitatea de a adapta conținutul educațional la nevoile elevilor necesită timp și bunăstare emoțională care adeseori lipsesc și în cazul cadrelor didactice.
Ca urmare a dificultăților întâmpinate de cadrele didactice în efectuarea orelor online, acestea sunt percepute de elevi ca fiind plictisitoare în proporție de 29% și inutile de către 17% dintre elevi.
O proporție de 27% dintre elevi consideră că orele online sunt interactive cel mai probabil ca urmare a implicării și interesului cadrelor didactice, iar pentru alți 17% dintre elevi școala online este relaxantă, aceasta desfășurându-se acasă, în propriul confort.
Restul de 10% dintre elevii respondenți au oferit alte răspunsuri decât cele prestabilite, unul dintre răspunsurile cele mai frecvente fiind că școala online este „obositoare”; alte caracteristici atribuite școlii online au fost: „stresantă”, „dificilă”, „epuizantă” sau faptul că eficiența acesteia depinde de materie și profesor.
În acest context, majoritatea elevilor (54%), cadrelor didactice (57%) și a părinților (62%) consideră că nivelul calității educației oferite în anul școlar 2020-2021 până în prezent este mai scăzut, comparativ cu nivelul calității din anul școlar 2019-2020.
Potrivit sondajului, cadrele didactice consideră că lipsa conținutului educațional adaptat la sistemul de educație online constituie o dificultate în desfășurarea eficientă a orelor online.
”Profesorii depun eforturi pentru a-și îmbunătăți competențele digitale și de adaptare a conținutului educațional, unii dintre ei caută singuri materiale pe internet, alții s-au înscris la diferite cursuri gratuite, însă nu există o abordare unitară cu privire la materialele care ar trebui utilizate. De asemenea, profesorii au fost nevoiți să aloce un timp mult mai mare, poate chiar dublu, pentru pregătirea orelor online”, arată rezultatele sondajului ”Percepții despre calitatea educației online”.
Citește și:
