1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?
În ce privește România, evenimentul anului 2020 este pentru mine un om-eveniment. Și poartă numele lui Cătălin Denciu, medicul din Piatra Neamț care a intrat literalmente în foc pentru semenii lui. Cred că s-a trecut prea repede peste semnificația acestui fapt: în România anului 2020, există încă oameni dispuși să intre în foc pentru semenii lor. Într-un context planetar în care empatia este resursa cea mai prețioasă și cea mai rară (virusul nu ne distruge doar corpurile: distruge și rețelele noastre de empatie), există în România astfel de rezerve infinite de empatie. Pe astfel de oameni se va construi România. Astfel de oameni o fac încă posibilă. (Alegerea Maiei Sandu ca președintă în Republica Moldova are, deopotrivă pentru Moldova și pentru România, exact aceeași semnificație: tot de un om care intră în foc pentru semenii lui e vorba. Tot despre construirea unei comunități prin activarea unor rețele de empatie.)
Tot pentru România, evenimentul cultural cel mai ignorat al anului a fost centenarul Paul Celan. Doar câteva eforturi private l-au marcat: cartea admirabilă a lui Andrei Corbea, nu vrea / cicatrice. Studii despre Paul Celan la 100 de ani de la nașterea poetului, expoziția și colocviul Celan organizate de Gabriel Horațiu Decuble – și cam atât. Or, acest enorm poet (considerat de George Steiner chiar cel mai important poet european de după Al Doilea Război Mondial) ar putea fi, dacă statul român ar înțelege asta mai bine, un formidabil ambasador cultural al României. 2020 ar fi trebuit declarat Anul Paul Celan – cu atât mai mult cu cât poezia lui vorbește despre rezistența umanului în fața tragediei, despre empatie ca soluție unică la distrugere. Ich bin du wenn ich ich bin, spune într-un poem Celan – „eu sunt tu atunci când eu sunt eu”. Suntem noi înșine atunci când suntem ceilalți – și invers. E un vers-emblemă al empatiei, care putea să dea atâta speranță și atâta consolare în acest an atât de bolnav. Pe plan internațional, cred că evenimentul cel mai subestimat a fost lansarea sistemului de sateliți Starlink al lui Elon Musk. Dacă va reuși ce își propune, adică să furnizeze Internet de mare viteză în absolut toate regiunile globului, va realiza în sfârșit vechea profeție a lui Marshall McLuhan a „norului informațional” uniform din jurul planetei – care va transforma cu adevărat Pământul într-un sat. Și va fi, abia atunci, un game changer – economic, social, politic.
2. Care este cea mai interesanta idee a anului 2020?
În ce privește cultura literară din România, cel mai interesant lucru cred că ar putea fi acest Muzeu Digital al Romanului Românesc pe care tinerii cercetători Ștefan Baghiu și Vlad Pojoga au început să-l construiască: împreună cu studenți și profesori de la universitățile din Sibiu și din Cluj, au scanat toate romanele românești dintre 1844 și 1932, au pus pdf-urile online – și, pe lângă asta, au extras din ele metadate care permit realizarea de hărți privind locurile în care se petrece acțiunea romanelor, cronologii referitoare la epocile istorice ale acțiunii, statistici despre profesiile personajelor ș.a.m.d. Au rezultat deja date și studii care arată că romanul românesc era deja preponderent urban încă din secolul al XIX-lea (în pofida impresiei predominant contrare a criticii literare), că el e tot mai interesat de prezent pe măsură ce se maturizează, că e tot mai incluziv pe măsură ce intră în secolul al XX-lea etc. E, cred, cea mai temeinică adaptare românească a ceea ce se numește digital humanities – și care sincronizează studiile literare românești cu cele occidentale.
Citeste intreg articolul si coemnteaza pe Contributors.ro
