- „Statul în momentul de față încurcă în multe feluri cetățenii și mediul de afaceri și digitalizarea poate diminua gradul de dezordine dintre stat și cetățeni. Cred că toți am avut una sau mai multe întâmplări cu acte pierdute, cu cozi, cu nervi, cu iritare. Digitalizarea poate organiza activitatea statului încât să o facă mai simplă și chiar mai plăcută, atât pentru cetățeni cât și pentru funcționari.”, a declarat marți Ciprian Teleman, într-o conferință organizată de grupul media DC News.
Potrivit acestuia, mediul privat a puncat foarte bine la capitolul dezvoltare de software în ultimii ani și între mediul privat și stat ar trebui să existe o relație sănătoasă, când vine vorba de digitalizare.
- „Statul ar trebui să-și facă partea lui, adică să asigure condiții de concurență corectă în digitalizare pentru a nu mai fi suspiciuni, povești cum au fost în ultimii 20 de ani și asta este foarte simplu de făcut prin transparentizarea modului în care se fac achizițiile publice, cum ar fi de exemplu punerea în consultare publică a caietelor de sarcini, în așa fel încât să nu mai vedem contestații și termene și întârzieri în demararea unor proiecte.
- Apoi statul ar trebui să impună niște condiții care să asigure sustenabilitatea soluțiilor pe care le achiziționează cum ar fi de exemplu independența unei aplicații față de vendor, în așa fel încât acea aplicație să poată fi întreținută sau dezvoltată de oricare alt terț.
- De asemenea ar trebui testarea obligatorie a aplicațiilor pe care statul le pune la dispoziție pentru că vedem cum unele mai mult te încurcă decât de ajută. Chiar și dacă ne uităm la formularele pe care le găsim furnizate de instituții, ele sunt scrise de funcționari pentru a fi folosite de către funcționari, nu de către cetățeni. Toate lucrurile astea ar trebui testate înainte.
- Și aș mai adăuga un lucru foarte important care a fost de multe ori eludat – cât ne costă să achiziționăm o soluție software? Pentru că de multe ori costurile indirecte au fost omise și asta a dus la inutilitatea unor soluții.”, a spus ministrul Ciprian Teleman.
În privința proiectelor pe termen scurt, Teleman a spus că în prezent este în curs de legiferare de către Parlament a Regulamentului UE privind identificarea video la distanță, astfel încât este optimist că în luna august am putea beneficia de noua carte de identitate electronică, care să aibă un dublu rol: atât identificarea digitală cât și posibilitatea de a semna electronic cu ajutorul ei.
Întrebat dacă Guvernul are politici pentru păstrarea IT-știlor în țară, Teleman a negat.
- „Nu, deocamdată nu pot să vă spun că avem o politică articulată în sensul păstrării IT-știlor în România. Eu cred că acele facilități fiscale (n.a pentru programatori) au dus lucrurile unde trebuia. De aici mai departe directia ar trebui să fie spre dezvoltarea unor noi verticale, așa cum a fost cea a industriei de software. Și una care ne-a bătut deja la ușă și căreia ar trebui să-i deschidem ar fi industria de securitate cibernetică.
- Dacă această industrie va fi privilegiată așa cum a fost industria de software, eu sunt optimist că ne putem aștepta la o creștere în următorii 10 ani la fel ca cea a industriei de software, adică la circa 6% din PIB. Ia gândiți-vă ce frumos ar fi ca România să aibă peste 10% din PIB din această zonă și nu numai, pentru că sunt aceste tehnologii ale viitorului precum Inteligența Artificială (IA) unde sunt inițiative pe care le vom sprijini prin PNRR sau blockchain, vedem companii private care au realizat lucruri extraordinare – avem un al 2-lea unicorn – Elrond – sau comunicațiile cuantice, un domeniu în care Europa investește.
- În România am putea avea, de exemplu, o spun în premieră, un hackathon guvernamental care să adune toate echipele puternice din Europa și 2 ani de zile să dezvolte produse bazate pe tehnologii ale viitorului. Aici nu ar trebui decât să găsim ceea ce ne încurcă pe noi cel mai mult: modelul legislativ pentru a putea permite o astfel de competiție sprijinită de Guvernul României la noi în țară. Nu știu dacă statul nostru poate premia o astfel de echipă care în 2 ani de zile creează un produs de standarde mondiale.”, a spus Teleman.
Pe de altă parte, oficialul a spus că echipa de la Ministerul Cercetării a avut în ultimele săptămâni o activitate foarte intensă pentru a face un screening al administrației din punctul de vedere al propunerilor pentru acest PNRR și a colectat peste 150 de proiecte de digitalizare, multe fiind mature și putând intra pe termen scurt la finanțare.
- „Anul viitor aș putea spune că România va fi un șantier deschis din punct de vedere al digitalizării și primele tranșe de finanțare din PNRR vor fi în lucru.”, a spus ministrul Cercetării.
Întrebat dacă este mulțumit de bugetul alocat Ministerului său, Teleman a spus că acesta nu este unul de dezvoltare, ci de mentenanță.
„Nu sunt nici mulțumit, nici nemulțumit de buget. El este așa cum e și înțeleg foarte bine constrângerile pe care le avem. Pandemia a fost un eveniment neprevăzut care cumva a dezechilibrat drumul pe care era România. Bugetul este cum e și îl vom cheltui cu mare chimbzuință. Noi avem Cercetare, Inovare și Digitalizare. Colegii mei au înțeles că este un buget de mentenanță și nu de dezvoltare și ne vom comporta în consecință.„, a mai spus acesta.
