Are presedintele Iohannis un ”plan B” in cazul Dancila?

Sper sa nu-l repete, dar nici nu intuiesc ce va face. Unii comentatori au incropit deja un scenariu, in baza articolului 109 (2) din Constitutie, care glasuieste:

„Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie”.

Din acest paragraf al Legii Fundamentale, comentatorii la care m-am referit deduc doua aspecte deloc neglijabile:

1. Ca, in cazul cand unul din membrii Guvernului – deci, inclusiv premierul – savarseste, in exercitiul functiei, o fapta ce intra sub incidenta legii penale, presedintele (sau oricare din Camerele Parlamentului, in egala masura) are dreptul sa ceara urmarirea penala.

2. Ca, in cazul cand s-a inceput urmarirea penala, presedintele (si numai el) poate dispune suspendarea din functie a urmaritilor.

Deci, daca doamna prim ministru poate fi invinuita de o fapta penala, presedintele poate cere urmarirea, iar apoi poate dispune suspendarea. Nu ramane decat o singura intrebare: care este acea fapta?

Doamnei Dancila i se pot reprosa multe, de la necunoasterea corecta a limbii romane, la starnirea nemultumirilor in masa dupa aplicarea legii salarizarii, la subordonarea Guvernului unui partid politic, in loc de a-l mentine subordonat numai Parlamentului, conform Constitutiei si inca multe altele. Toate sunt grave, dar niciuna penala.

Aproape nu e zi sa nu gafeze. Ba pronunta gresit imunoglobulina, ba plaseaza Iranul in Europa, ba insulta bolnavii de autism, ba insulta intreg invatamantul din Romania cu fraza „Nu suntem la scoala ca sa vina domnul profesor si sa ia elevii de urechi”, ca si cum luatul elevilor de urechi ar fi una din misiunile profesorului la scoala.

Si – sa vezi ghinion! – gafa o face chiar o fosta profesoara. Ar fi rusinos pentru dna Dancila sa se dea de gol ca, la scoala din Videle unde educa elevii, ii lua de urechi!

Toate acestea sunt mai mult decat jenante pentru un demnitar roman, dar niciuna nu mi se pare fapta penala.

Cu ele, doamna Dancila atrage fara indoiala desconsiderarea si dispretul multor romani, dar nu se face vinovata penal.

Asta insa nu inseamna ca dl Iohannis nu are vreun alt as in maneca, pentru ca doamna Dancila sa ne lase in pace, dupa ce timp de patru luni ne-a demonstrat cam pe unde se opresc limitele intelepciunii domniei sale.

Opinia publica este un judecator corect si periculos. N-am nicio indoiala ca doamna Dancila este un personaj detestat. Dupa patru luni de mandat, nu se poate lauda ca ar fi facut ceva laudabil, asezata in fotoliul de la Palatul Victoria.

In perceptia omului de rand, apare ca un simplu spectator la niste evenimente, care se deruleaza de la sine, ca intr-un film. Un predecesor al domniei sale, mai activ decat simplul spectator, dl Victor Ponta, s-a pomenit cu un eveniment nefericit care a scos in strada o multime imensa de oameni l-a maturat de la Palatul Victoria.

Sper ca evenimente nefericite sa nu se mai produca, dar gafele repetate si nelimitata sa slugarnicie, dusa pana la o umilinta extrema, sunt suficiente pentru ca intr-o zi sa se umple paharul, iar romanii exasperati sa ceara iarasi capul lui Motoc.

N-am nicio indoiala ca, la nevoie, insusi dl Dragnea si-ar salva pielea impingandu-si portejata pe scari si strigand catre multime: „Poftim, luati-o! Ea e Motoc!”.

Totusi, nu-mi inchipui ca opinia publica sa fie asul din maneca al presedintelui. Nici genoflexiunile Opozitiei nu cred ca-l impresioneaza prea mult, chiar daca aceasta s-a apucat sa scrie o motiune de cenzura, unde logica ar ajuta-o daca n-ar incurca-o aritmetica.

Mi se pare interesanta si omeneasca declaratia recenta a dlui Ludovic Orban: „Daca mai exista prieteni sau membri ai familiei care tin la Vasilica Viorica Dancila, ar face bine sa o sfatuiasca sa-si dea demisia, pentru ca pentru tot ceea ce face va raspunde ea, ca prim-ministru”.

Sa nu-si inchipuie cineva ca dl Orban se adreseaza rudelor sau prietenilor in cauza. El se adreseaza direct doamnei Dancila, care ar trebui sa-si simta pielea ca de gaina, cand aude in aceste zile cum sunt judecati autorii pretinsei revolutii din ’89 sau ai mineriadelor care au urmat.

Ce te faci daca simpla mutare a unei ambasade se lasa – Doamne fereste! – cu victime? N-ar fi mai intelept din partea dnei Dancila sa se retraga de pe acum decat sa dea socoteala atunci?

Oricare din scenariile discutate este posibil, dar niciunul nu mi se pare a fi un as de nadejde in maneca domnului Iohannis. „Planul B” trebuie sa fie un altul si imi place sa cred ca el exista, dar e tinut in secret.

Astept cu nerabdare sa-l vad pe domnul Iohannis cum scoate sabia din teaca. Dar, pana atunci, nu vad in el decat un combatant, care striga „en garde” amenintand cu mana goala un pugilist pregatit sa se apere.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.