Fazele dietei sărace în FODMAP pentru colonul iritabil

Dieta săracă în FODMAP are trei faze: eliminarea temporară a alimentelor bogate în carbohidrați fermentabili, reintroducerea lor pe rând și, la final, o alimentație personalizată. Nu este o dietă pentru toată viața și nu se ține fără sprijin medical. Scopul este să afli ce îți face rău, nu să mănânci cât mai puțin.

NutritieInfo explică nutriția pe baza dovezilor, iar explicații despre alimentație bazate pe dovezi ajută la înțelegerea acestui subiect. Aici găsești fazele, pe scurt, și limitele metodei.

Ce sunt FODMAP-urile

Sunt carbohidrați cu lanț scurt, care se absorb greu în intestinul subțire și fermentează în colon. La unele persoane cu sindrom de colon iritabil, asta duce la balonare, dureri, gaze și tulburări de tranzit. Printre sursele frecvente se numără anumite fructe, leguminoase, produse lactate cu lactoză, cereale cu grâu și îndulcitori.

NutritieInfo reamintește că nu toată lumea reacționează la toate tipurile. Unele persoane suportă lactoza, dar nu fructele, altele invers, de aceea metoda cere răbdare și observație, nu reguli rigide.

Faza 1: eliminarea

Timp de câteva săptămâni, scoți alimentele bogate în FODMAP și le înlocuiești cu variante mai sărace. Faza este scurtă din motive întemeiate: restricția strictă poate afecta aportul de fibre, de calciu și alte substanțe, iar bacteriile benefice din intestin au nevoie de varietate. Dacă simptomele nu se ameliorează, nu are rost să prelungești.

Alege alimente simple: orez, cartofi, ouă, carne, pește, unele legume și fructe cu conținut mic. Citește eticheta produselor procesate, pentru că usturoiul, ceapa sau unii îndulcitori apar adesea în ingrediente.

Faza 2: reintroducerea

Aduci înapoi, pe rând, câte un grup de alimente, în porții crescânde, și notezi reacția. Un jurnal cu ce ai mâncat și cum te-ai simțit devine instrumentul principal. Între teste lași câteva zile, ca să nu amesteci semnalele.

Dacă un grup de alimente provoacă reacții, mai încerci o dată, în cantitate mai mică. Toleranța depinde de doză și de context, de exemplu de stres sau de lipsa somnului.

Faza 3: personalizarea

Pe baza rezultatelor, păstrezi în meniu tot ce tolerezi și limitezi doar ceea ce îți face rău, în cantități pe care le suporți. Pentru multe persoane, lista alimentelor „interzise” devine mult mai scurtă decât se așteptau. Reiei treptat varietatea, iar dacă pierzi alimente importante din meniu, discuți cu dieteticianul înlocuitori care să-ți asigure calciul, fibrele și energia necesare.

Limitele dietei

• nu tratează cauza sindromului, ci ajută la controlul simptomelor;
• nu se potrivește tuturor și nu funcționează la fiecare pacient;
• poate fi dificil de urmat fără un dietetician;
• nu se începe înainte ca medicul să excludă alte afecțiuni, precum boala celiacă sau bolile inflamatorii intestinale;
• nu se aplică la copii sau în sarcină fără recomandare medicală.

Stresul, somnul și mișcarea influențează și ele intestinul. Dieta este o piesă din tratament, nu singura.

Fiecare grup de alimente se citește și în funcție de aportul de proteine, carbohidrați și grăsimi. În rubrica Macronutrienți înțelegi cum se echilibrează aceste nutrienți în meniul de zi cu zi.

Recomandarea practică: discută mai întâi cu medicul de familie sau cu gastroenterologul, apoi cere sprijinul unui dietetician. NutritieInfo te poate ajuta să înțelegi etichetele și principiile de bază, dar planul se face individual.