EXPLOZIV/Dovada unei minciuni imense: protocoalele SRI au fost impuse de CSAT

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):

După ce însăși existența lor a fost negată ani de-a rîndul, protocoalele încheiate de SRI cu DNA și cu multe alte instituții au intrat într-o ”fază” nouă: aceea de negare a oricărei implicări a CSAT în nașterea lor.
O susține cu tărie însuși șeful CSAT din perioada 2004-2014, Traian Băsescu.
Din păcate pentru el și pentru alții, e o minciună.
Pentru a ascunde adevărul, s-a recurs la secretizarea abuzivă a unor decizii ale CSAT.
S-au crezut puși, astfel, la adăpost.
Au uitat, însă, să secretizeze un alt document.
Unul care dovedește fără drept de apel că protocoalele dintre serviciile de informații și instituții ale statului au fost impuse de CSAT.

Să o luăm metodic.

Presa relata ieri că o hotărâre în CSAT care apare în preambulul protocolului de cooperare între Parchetul General şi SRI este ţinută la secret de Consiliu, în condiţiile în care fostul preşedinte Traian Băsescu, în mandatul căruia s-a adoptat documentul, a susţinut că „din câte ştie” este „liberă la informare publică”.

Mai exact este vorba despre Hotărârea CSAT 17/2005 privind combaterea coruptiei, fraudei şi spălarii banilor, despre care fostul preşedinte a precizat, vineri, într-o intervenţie la B1 că „din câte ştiu, dacă nu are 0 este liber la informare publică”

„Sincer să fiu, din câte ştiu, dacă nu are 0 este liber la informare publică. (…) Problema e dacă e corect redactat numărul în protocol, nu am de unde să ştiu. În schimb, paradoxal, pentru că am o memorie bună, că pot satisface curiozitatea. Citez din memorie ca şi cum aş avea hotărârea CSAT în faţă. Această hotărâre vizează combaterea corupţiei, fraudei, spălării banilor şi se adresează la patru instituţii: Ministerul de Finanţe, Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei. Nu apare niciun SRI, nici măcar Ministerul de Interne”, a declarat Băsescu, potrivit Ziarului Financiar.

Tot Băsescu mai spunea, pe 18 martie, la RTV, că ”CSAT nu a aprobat niciodată, repet, niciodată nu a aprobat vreun protocol de colaborare inter-instituţional. Asta chiar era treaba instituţiilor. (…) Niciodată nu am văzut un astfel de protocol. CSAT a cerut instituţiilor să colaboreze în privinţa luptei anticorupţie, a evaziunii fiscale. A dat decizii în sensul acesta şi, la un moment dat, la fiecare trei luni, Ministerul de Finanţe trebuia să raporteze evoluţiile”.

Să tragem linie și să adunăm: potrivit lui Băsescu, nici vorbă că CSAT a impus instituțiilor de forță încheierea de protocoale, ci doar le-a recomandat să colaboreze între ele. Și, de fapt, era vorba doar de parchete și de ministere, nu și de serviciile de informații.

Documentul oficial care a scăpat nedosit și care îl contrazice este Raportul de activitate a CSAT pe anul 2005.

În care se scrie negru pe alb:

”Activitatea Consiliului s-a concentrat pe următoarele domenii de acțiune:
(Urmează 12 puncte, din care ne vom ocupa doar de punctul 3 n.n.)

3) Lupta împotriva corupției și a altor forme de criminalitate organizată a constituit tema centrală a primei ședințe a Consiliului din anul 2005. Dinamica și complexitatea deosebită a faptelor de corupție au impus o acțiune concertată a tuturor autorităților publice cu atribuții în prevenirea, contracararea ori combaterea activităților de această natură.

Fenomenul corupției s-a agravat datorită lipsei de reacție eficientă a autorităților cu atribuții în combaterea acesteia și a fost receptat în opinia publică românească drept o disfuncție majoră în activitatea instituțiilor statului, care poate fi oprită doar printr-o intervenție autoritară din partea factorilor abilitați. Instituțiile statului au înțeles necesitatea luptei împotriva corupției la nivel înalt.
S-a apreciat că ansamblul de măsuri întreprinse pentru eradicarea actelor de corupție depind atât de armonizarea și implementarea cadrului legislativ și instituțional, cât și de contribuția serviciilor de informații la sprijinirea veridicității probelor care să-i ducă acolo unde le este locul pe aceia care au confundat instituțiile statului cu propriile instituții.
Au fost identificate unele măsuri care oferă posibilitatea susținerii și asigurării eficienței procesului de acțiune în lupta cu cei corupți și s-a cerut instituțiilor abilitate să le pună în practică.
De asemenea, având în vedere că fenomenul corupției are un impact direct asupra dezvoltării economice și sociale, că distruge beneficiile potențiale ale pieței libere, distorsionează regulile economiei de piață și diminuează capacitatea organismelor statului în prevenirea și combaterea acestuia, Consiliul a hotărât integrarea problemei corupției în structura strategiei
de securitate națională ca factor de risc și obiectiv de securitate, amplificarea măsurilor ce se impun pentru blocarea conturilor firmelor care au datorii către bugetul de stat sau către fondurile de asigurări sociale, în conformitate cu prevederile legale, stabilirea priorităților și identificarea mecanismelor adecvate de luptă împotriva corupției, fraudei și spălării banilor, precum și inițierea procedurilor de revizuire a Codului de procedură penală pentru introducerea, ca prevedere legală, a sistemului de investigații preliminare.
Membrii Consiliului au evaluat riscurile și implicațiile acestor fenomene asupra obiectivelor de securitate națională și a susținerii procesului de integrare la standardele și cerințele de aderare la Uniunii Europene.
Prin intermediul organismelor specializate s-a realizat o monitorizare operativă a zonelor și sectoarelor de activitate cu potențial în domeniul corupției și criminalității organizate.

Ministerul Public și Departamentul Național Anticorupție au încheiat protocoale de cooperare cu toate structurile care au atribuții informative în vederea gestionării și valorificării eficiente a informațiilor privind faptele de corupție (Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Direcția Generală de Informații a Apărării, Direcția de Informații și Protecție Internă a Ministerului Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române), precum și cu alte instituții care au atribuții în acest domeniu (Banca Națională a României, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Autoritatea Națională de Control, Garda Financiară, Comisia Națională de Valori Mobiliare)”.(s.n.)

Protocolul SRI-Ministerul Public desecretizat săptămîna trecută a fost semnat în februarie 2009.
Din raportul CSAT aflăm că un alt asemenea protocol fusese semnat încă din anul 2005. Ce alte surprize ne mai așteaptă? (Bogdan Tiberiu Iacob)