Coruptia la nivel inalt duce la erodarea democratiei

„Solutiile de condamnare dispuse de instanta de fond sunt legale si temeinice”, a aratat Inalta Curte. Practic, magistratii au scazut pedeapsa de la 3 ani la 2 ani.

Acuzatiile DNA

Gabriel Berca a fost judecat dupa ce, alaturi de fostul deputat Mihai Banu ar fi primit in total 185.000 euro de la omul de afaceri Viorel Rusu. In schimbul banilor, acestia ar fi trebuit sa intervina pe langa membri ai Guvernului, sa aloce o suma de bani catre Primaria Ardeoani din judetul Bacau, cu care Rusu avea contracte pentru executarea unor lucrari de constructie.

Fostul deputat Mihai Banu a fost condamnat in acest caz la 3 ani si 6 luni. In acelasi dosar a fost condamnat si fiul lui Mihai Banu, Lucian, la doi ani de inchisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenta. Instanta a dispus confiscarea a cate 92.500 de euro de la cei doi fosti demnitari, precum si a sumei de 150.000 de lei de la Lucian Banu. Motivarea sentintei definitive a fost data publicitatii saptamana aceasta.

Ce spune Inalta Curte

„Astfel, inculpatii Berca Gabriel si Banu Mihai au pretins de la martorul Rusu Viorel plata unor sume de bani, promitand in schimb ca isi vor exercita influenta pe langa membri ai Guvernului in vederea emiterii unei hotarari prin care sa se aloce resursele financiare necesare platii lucrarilor de constructie a scolii din Ardeoani, executate de SC Conextrust SA Bacau, societate apartinand martorului Rusu”, au stabilit vinovatia magistratii Inaltei Curti.

Ulterior pretinderii, din toamna anului 2010 si pana la sfarsitul anului 2011, Rusu a inmanat in mai multe transe lui Banu suma totala de 185.000 de euro, care au fost utilizati la finantarea Partidului Democrat Liberal.

„Distinct de aceasta, in perioada august 2010 -iulie 2011, martorul Rusu Viorel a mai achitat si suma de 150.000 de lei (circa 35.000 de euro) in baza unui antecontract fictiv de vanzare-cumparare, bani care au ajuns in posesia inculpatului Banu Lucian, fiul inculpatului Banu Mihai, care a pus la punct aceasta operatiune nereala”, au sintetizat dosarul magistratii.

Radiografia societatii

Inalta Curte a preluat din motivarea Curtii de Apel Bacau mai multe considerente, atunci cand a luat in discutie individulizarea pedepselor in cazul lui Berca si Banu, ei au facut o radiografie a societatii romanesti.

„Amploarea pe care au luat-o infractiunile de coruptie in societatea romaneasca dar mai ales cele la nivel inalt cum este infractiunea cu privire la care este cercetat inculpatul – care se presupune ca s-a folosit de calitatea de parlamentar pe care o avea la data faptei pentru dobandirea de sume de bani pentru a facilita interesul unei firme private – justifica fata de societate un interes sporit dar si o tulburare in sanul acesteia.

Faptul ca un senator al Parlamentului Romaniei savarseste fapte de coruptie are o puternica rezonanta sociala in contextul in care onestitatea persoanelor care exercita functii de demnitate publica este o conditie esentiala pentru infaptuirea actului de autoritate publica de la nivel central sau teritorial”, arata Inalta Curte.

Despre erodarea democratiei

Magistratii au aratat ca parlamentarii sunt investiti de catre cetateni cu puterea de a legifera, iar la randul lor senatorii sau deputatii trebuie sa aiba un comportament dincolo de orice suspiciune de coruptie.

„Inselarea increderii acordate conduce la erodarea democratiei insasi si este necesar ca aceiasi cetateni, prin intermediul organelor judiciare, sa beneficieze de instrumente ferme care sa dovedeasca vointa si determinarea statului de a se proteja de faptele de coruptie ale reprezentantilor sai cei mai inalti”, mai arata Inalta Curte.

Prin infractiunile comise de Berca si Banu ar fi fost vatamate valori deosebit de importante ocrotite de legea penala, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte „neurmate de o riposta ferma a societatii, induce un puternic sentiment de insecuritate sociala, de nesiguranta in opinia publica, ar intretine climatul infractional si ar crea inculpatilor si celor tentati sa comita fapte similare impresia ca pot persista in sfidarea legii, ceea ce practic ar echivala cu incurajarea tacita a acestora si la savarsirea unor fapte similare si cu scaderea increderii populatiei in capacitatea de riposta a justitiei si protectiei a statului, fapt care in final s-ar repercuta negativ asupra finalitatii actului de justitie”.

Cum submineaza coruptia institutiile

Inalta Curte face trimitere la prevederile Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003, ratificata de Romania si ale Conventiei penale privind Coruptia a Consiliului Europei, de asemenea ratificata de Romania.

Potrivit conventiilor citate, coruptia constituie o amenintare pentru stabilitatea si siguranta societatilor, subminand institutiile si valorile democratice, valorile etice si justitia, compromitand dezvoltarea durabila si statul de drept; coruptia submineaza principiile de buna administrare, echitate si justitie sociala, denatureaza concurenta, impiedica dezvoltarea economica si pune in pericol stabilitatea institutiilor democratice si bazele morale ale societatii.

Judecatorii mai arata ca din Strategia Nationala Anticoruptie, adoptata de Guvernul Romaniei, se arata ca la nivelul perceptiei publice, coruptia continua sa fie identificata ca o piedica in prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central si local, ca un fenomen care submineaza administrarea eficienta fondurilor publice.
„Raportul Comisiei Europene privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare reitereaza recomandarea consolidarii politicii generale anticoruptie, cu deosebire la nivel inalt”, mai arata Inalta Curte.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.