Polonia si Romania, doua tari in deriva. Asemanari si deosebiri intre Liviu Dragnea si Jaroslaw Kaczynski

Presedintele Poloniei, Lech Kaczynski, alaturi de sotia sa si de alti 94 de oficiali ai statului polonez, parlamentari si membrii ai echipajului, isi pierd viata. A fost o tragedie peste care poporul polonez n-a reusit sa treaca, iar de atunci tara care nu a fost afectata de nicio criza economica de la prabusirea comunismului se zvarcoleste intr-o profunda criza morala si politica.

Jaroslaw Kaczynski, fratele geaman al presedintelui mort in accidentul aviatic, conduce formatiunea Lege si Justitie care a castigat alegerile din 2015, bazandu-se pe un discurs populist, anti-european si cultivand teoria conspiratiei cum ca accidentul aviatic a fost provocat de Vladimir Putin si de serviciile secrete din Rusia.

Romania nu a trecut printr-o tragedie asemanatoare, dar a ajuns in acelasi punct ca Polonia, cu precizarea ca tara noastra a avut crize economice succesive din 1990 si pana azi, iar criza politica e o consecinta a aderarii noastre timpurii la Uniunea Europeana. Politicienii romani nu au acceptat niciodata rigorile Uniunii in ce priveste eradicarea coruptiei si anularea privilegiilor, declansand o serie de convulsii sociale care au inceput din 2007, chiar anul aderarii.

Liviu Dragnea, presedintele PSD, nu este un Kaczynski de Romania. Intre cei doi sunt cateva asemanari, dar si multe diferente. Liderul polonez conduce PiS, dar nu e condamnat penal si nu e milionar. Este un iliberal care vrea ca partidul lui sa controleze Polonia si sa nu piarda puterea la alegerile din 2019.

Asta nu inseamna ca nu exista coruptie in PiS (Partidul Lege si Justitie) . Asta nu inseamna ca o parte din resursele statului polonez nu ajung in buzunarele liderilor locali, dar Kaczynski are o filosofie de viata mai apropiata de cea a lui Ion Iliescu decat de cea a lui Dragnea.

Fostul presedinte al Romaniei a creat o clasa de politicieni corupti, el ramanand „sarac si cinstit”, pe cand Liviu Dragnea vrea sa fie bogat si puternic in acelasi timp. Intr-o oarecare masura a reusit, dar cu ce pret.

Liviu Dragnea, presedintele PSD, lupta cu disperare in aceste zile sa modifice Codurile Penale pentru a scapa de o eventuala condamnare la inchisoare pentru coruptie – Foto: Ziare.com

„GRECO este preocupat de faptul ca Polonia nu mai respecta standardele anticoruptie, in masura in care acestea se refera la independenta judiciara”, se arata in raportul Consiliului Europei publicat in data de 22 iunie 2018.

Ce se intampla in Polonia

Partidul Lege si Justitie (PiS) aflat la putere din 2015 se pregateste de alegerile de anul viitor si vrea sa ramana cu orice pret la putere, asa ca schimba regulile jocului.

Pentru ca nicio lege, nici macar cea electorala, sa nu poata fi contestata la Curtea Suprema de Justitie sau analizata de Tribunalul Constitutional, majoritatea parlamentara a decis sa-i pensioneze pe judecatori. Astfel, pe locurile vacante vor veni magistrati numiti politic de catre ministrul Justitiei.

Polonezii protesteaza fata de decizia ca o mare parte a judecatorilor de la Curtea Suprema sa fie pensionati fortat – Foto: Hepta.ro

„Imaginati-va o zi din viitorul nu prea indepartat. Un nou presedinte american tocmai a fost ales. Foarte popular, se bucura de o majoritate confortabila in ambele samere ale Congresului. Prima sa masura legislativa este Legea privind independenta instantelor federale si prevede retragerea obligatorie a 40% dintre judecatorii curtilor federale de apel (cu exceptia cazului in care presedintele decide sa-i lase pe unii dintre acestia sa ramana).

Presedintele va avea, de asemenea, un rol in stabilirea organizarii interne a instantelor si a regulilor de procedura, precum si in sanctionarea judecatorilor. Actul trece prin Congres pe un val de sprijin popular. Alegatorii au fost convinsi ca este un raspuns patriotic, care rezolva problema erorilor judiciare din instante, afirmand ca presedintii anteriori au impiedicat reformele, iar el ca nou presedinte face asta in numele poporului”, explica situatia din Polonia pentru publicul american jurnalistul Murray Hunt de la Washington Post.

Ceea ce se intampla in Polonia este o incercare a partidului aflat la putere de a impune controlul politic asupra sistemului de justitie.

In Romania se stie bine ce inseamna acest lucru – niciun politician nu va mai putea fi acuzat de coruptie indiferent ce face, ce dovezi au procurorii sau indiferent ce atentionari vin de la institutiile europene in privinta cheltuirii fondurilor UE.

Partidul Lege si Justitie, la trei ani de la alegerile parlamentare, se afla pe primul loc in preferintele electoratului polonez, fiind cotat la peste 40% din optiunile de vot.

Exista posibilitatea sa declanseze alegeri anticipate pentru a profita de sustinerea publicului, dar si de degringolada din Opozitie, o actiune care copiaza modelul lui Erdogan din Turcia.

Atuurile acestei formatiuni politice sunt urmatoarele: este un partid catolic, anti-Rusia, anticomunist si care a pastrat ritmul bun de dezvoltare economica. Impunerea autoritarismului si incercarea de subordonare a sistemului de justitie se fac in baza unei sustineri populare largi.

Diferente fata de situatia din Romania

La nivelul Comisiei Europene e mai multa ingrijorare fata de situatia „statului de drept” din Polonia, in comparatie cu situatia acestuia din Romania.

„Comisia Europeana a demarat procedura de constatare a neindeplinirii obligatiilor de stat membru impotriva Poloniei, drept urmare a publicarii, in Monitorul Oficial polonez, a Legii privind organizarea tribunalelor ordinare. Pe langa trimiterea scrisorii de notificare a initierii procedurii, Comisia a transmis si o scrisoare, semnata de prim-vicepresedintele Frans Timmermans, invitand partea poloneza la relansarea dialogului privind statul de drept”, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene.

Acest lucru se intampla pentru ca, la Varsovia, Partidul Lege si Justitie controleaza tot. Detine majoritatea in Parlament, are premierul, iar presedintele este un fost lider al acestei formatiuni.

Faptul ca, in Romania, PSD nu detine toata puterea, iar presedintele Klaus Iohannis are inca parghii prin care poate bloca asaltul lui Liviu Dragnea asupra statului face ca oficialii de la Bruxelles sa fie mai preocupati in acest moment de situatia de la Varsovia care se deterioreaza rapid, iar un protest al judecatorilor Curtii Supreme e in desfasurare.

Asemanari intre Polonia si Romania

1. Cea mai mare asemanare consta in faptul ca partidele aflate la putere in ambele tari vor sa controleze sistemul de justitie.

2. Atat PSD, cat si PiS au un discurs populist, au ca tinta controlul absolut al resurselor statelor respective si sunt in conflict cu institutiile Uniunii Euroepene. De fapt, un paradox, pentru ca succesul lor politic are la baza banii din programele UE care au fost folositi pentru a micsora decalajul economic dintre estul si vestul continentului.

3. O alta asemanare intre cele doua formatiuni e aceea ca oficialii Uniunii Europene sunt dispusi sa faca tot ce le sta in putere pentru a impune democratii functionale si in aceste state.

Cine sunt liderii si ce vor ei

Jaroslaw Kaczynski, liderul PiS in varsta de 69 de ani, nu a mai aparut in public din luna aprilie. A fost internat intr-un spital militar, avand probleme grave de sanatate.

„Voi incepe cu vestea proasta, mai ales pentru toti cei care fie ii doresc domnului Kaczynski o pensionare politica rapida, fie au raspandit minciuni despre sanatatea sa. Jaroslaw Kaczynski are intr-adevar o problema la genunchiul sau. Ii provoaca durere, dar nu se gandeste la pensionare”, a declarat, incercand sa glumeasca, ministrul polonez de Interne, Joachim Brudzinski in data de 7 iunie.

Jaroslaw Kaczynski, liderul celui mai important partid din Polonia, incearca sa impuna controlul politic asupra sistemului de justitie – Foto: Hepta.ro

Liderul polonez a fost internat in spital pentru o perioada de 37 de zile, iar acum se afla acasa sub ingrijire medicala. Conform surselor oficiale, acesta „coordoneaza partidul” in perioada tensionata prin care trece Polonia.

In acest timp, in Romania, Liviu Dragnea, presedintele PSD in varsta de 55 de ani, a fost condamnat la trei ani si sase luni de inchisoare pentru coruptie, condamnare primita in prima instanta.

Aceasta decizie a judecatorilor a distrus cariera politica a liderului PSD care, in aceste zile, incearca sa modifice legislatia penala a tarii pentru a scapa de inchisoare.

Europa de Est se afla in fata unui asalt fara precedent al politicilor populiste si al incercarii clasei politice de a controla sistemul de justitie pentru a fi stopate posibilele acuzatii de coruptie.

Acest val de populism si autoritarism pune in pericol constructia europeana. De aceea, reactiile oficialilor UE sunt clare, dure si persistente. Nu exista solutii magice pentru a consolida democratia, dar principiile care stau la baza tratatului de aderare trebuie respectate.

Asupra Poloniei au fost deschise mai multe proceduri de infringement in domeniul Justitiei, proceduri care semnaleaza nerespectarea unor acorduri si nerealizarea unor obiective negociate cu UE, avand ca rezultat dispunerea de amenzi statului asupra caruia s-au declansat aceste proceduri.

Polonia este amenintata si de activarea celebrului Articol 7, cel care suspenda dreptul de vot in Consiliul Uniunii Europene, cea mai puternica sanctiune cu efecte imediate si grave asupra posibilitatii de accesare a fondurilor europene si care duce la stoparea investitiilor directe in tara respectiva.

Romania, daca va merge pe acelasi drum, va ajunge in acelasi punct in relatia cu UE, cu precizarea ca economia tarii noastre e mult mai fragila.

In plus, PSD a pierdut mult din sustinerea politica din 2016, din cauza unei guvernari mediocre in care a schimbat doi prim-ministri in decurs de un an si nu poate rezista prea mult intr-o confruntare pe trei planuri, cu presedintele, cu opinia publica, dar si cu institutiile europene.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.