EXPLOZIV/Generalul SRI Dumitru Dumbravă a plagiat „câmpul tactic” al tezei sale de doctorat

Generalul Dumitru Dumbravă, secretarul general al Serviciului Român de Informaţii, a plagiat aproape integral teza de doctorat, a dezvăluit jurnalista Emilia Şercan, care şi-a mai adăugat astfel pe lista „doctorilor în impostură” numele unui înalt oficial al statului român.

Generalul Dumitru Dumbravă, secretarul general al Serviciului Român de Informații (SRI), a plagiat aproape integral teza de doctorat pe care a susținut-o în 2012 la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV).

La momentul la care devenit doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii, Dumitru Dumbravă era colonel și ocupa funcția de director al Direcției Juridice din SRI.

Coordonator  i-a fost generalul de brigadă (r.) prof. univ. dr. Constantin Onișor, fostul director al Școlii Doctorale a ANIMV.

Tema lucrării nu are legătură cu dreptul, domeniul în care Dumbravă s-a specializat și în care și-a derulat cariera, ci se referă la securitatea cibernetică.

Aproape în întregime, teza de doctorat cu titlul „Aspecte cu relevanță privind securitatea în spațiul cibernetic” este plagiată din diferite surse online: din rezumatul unei alte teze de doctorat, dintr-o lucrare de masterat, una de licență, chiar și dintr-un discurs al fostului ministru Relu Fenechiu.

Cele câteva pagini neplagiate, precum şi anexele provin, cel mai probabil, din materiale interne ale SRI.(Rizea I.).

Generalul Dumitru Dumbravă a ajuns în atenția presei și a publicului după ce, într-un interviu dat în 2015, a folosit expresia „câmpul tactic” cu referire la instanțele de judecată:

„Concret, dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA (vechea denumire a DNA − n.r.), de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind (naiv, am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”.

Această declarație a stârnit numeroase controverse și speculații cu privire la implicarea SRI în sentinţele pronunţate în dosarele instrumentate de DNA cu sprijinul Serviciului.

Generalul Dumbravă a fost acuzat că ar fi controlat o rețea de judecători, cărora le impunea luarea unor hotărâri în procesele judecate, dar și că și-ar fi construit o rețea similară în rândul ziariștilor, pe care îi alimenta cu informații privilegiate din dosare.

De altfel, acuzele publice aduse lui Dumitru Dumbravă au făcut obiectul audierii sale în Comisia parlamentară de control al SRI, care în noiembrie 2017 i-a cerut demisia din funcția pe care o ocupă în prezent, cea de secretar general al Serviciului.

Ca răspuns la această cerere, SRI a emis un comunicat, semnat de Biroul Executiv al Consiliului Director, prin care le solicita membrilor Comisiei „să nu implice Serviciul în niciun fel de joc politic”.

În acelaşi comunicat, SRI anunța că, „pentru a elimina suspiciunile”, comunicarea interinstituțională urma să se realizeze prin Cabinetul Directorului, și nu prin Secretariatul General.

În ciuda scandalului public, generalul Dumbravă nu și-a dat demisia, fiind în continuare activ în SRI.

Ziaristul Dumbravă

Despre generalul Dumitru Dumbravă se ştiu puține lucruri.

Potrivit site-ului juridice.ro, s-a născut în 1972, a absolvit Facultatea de Drept a Universității „Al. I. Cuza” din Iași în 1996, a fost admis în magistratură și, ulterior, a lucrat în cadrul SRI.

În 2014, a fost avansat la gradul de general de brigadă.

Pe același site este menționat și faptul că Dumitru Dumbravă „susține cursuri de etică în intelligence la Academia Națională de Informații”.

Din mai multe surse am reușit să confirmăm o informație inedită despre Dumbravă: la începutul anilor ’90, el a lucrat ca ziarist la Evenimentul zilei, înainte să devină procuror − funcție în care a activat pentru o perioadă scurtă.

În vara anului 2016 − moment în care Serviciul a trecut printr-un amplu proces de reformă la nivel de leadership −, Dumbravă a fost schimbat din funcția de director al Direcției Juridice și a fost numit secretar general.

Teoretic, o avansare. Practic, o scoatere din zona de acțiune și decizie.

Poziția de director al Direcției Juridice a SRI presupune controlul informațiilor și emiterea avizelor de legalitate pentru notele informative care ajung la autorități (președinte, premier, miniștri etc) sau la structurile care pot efectua cercetări penale (parchete sau poliție).

Deși poziția de secretar general reprezintă a șasea funcție în ierarhia SRI (după director, prim-adjunct şi cei trei adjuncți), aceasta este una din care sunt gestionate fluxurile interne și externe de comunicare.

Generalul Dumbravă nu mai ia decizii operative și nu se mai implică în acțiunile strategice ale Serviciului.

Comisia de susținere a doctoratului

Generalul Dumitru Dumbravă a copiat cea mai mare parte a tezei sale de doctorat din surse disponibile pe internet, fără să respecte normele academice de citare, așa cum sunt ele recunoscute la nivel național și internațional: utilizarea ghilimelelor și trimitere către sursa originală.

Din comisia de referenți care i-a acordat titlul de doctor au făcut parte profesorii Gheorghe Teodoru Ștefan (președinte), Țuțu Pișleag, Gelu Alexandrescu și Gheorghe Toma (referenți).

Gheorghe Teodoru Ștefan era rectorul ANIMV la momentul la care Dumitru Dumbravă şi-a susţinut teza, iar rolul lui a fost strict ceremonial.

Țuțu Pișleag, profesor la Universitatea Hyperion, este în prezent conducător de doctorate la Academia de Poliție. A făcut parte din mai multe comisii de susținere a unor teze de doctorat de la ANIMV, printre care și cea a generalului (r) Florian Coldea.

Trei dintre tezele pe care Pișleag le-a recenzat sunt plagiate: cea a fostului premier Mihai Tudose, a fostului primar Neculai Onțanu și cea a judecătoarei Florica Diaconescu, pe numele căreia CNATDCU a emis decizie definitivă de retragere a titlului de doctor.

Pișleag este şi coordonatorul tezei de doctorat a fostului ministru al Educației Liviu Marian Pop, căruia, recent, Academia de Poliţie nu i-a mai acordat titlul din cauza unor suspiciuni de plagiat, așa cum PressOne a relatat în exclusivitate.

Gelu Alexandrescu este profesor la Universitatea Națională de Apărare (UNAP) şi directorul Școlii Doctorale din această instituţie.

Gheorghe Toma este fost profesor la ANIMV și unul dintre apropiații fostului vicepremier Gabriel Oprea și ai fostului director al SRI George Maior.

Toma a coordonat tezele fiicei și a ginerelui lui Gabriel Oprea, teze asupra cărora există suspiciuni de plagiat.

Toma este în acest moment secretarul general al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), instituție finanțată de la buget, care oferă un salariu pe viață mai multor politicieni controversați, precum Vasile Dîncu, Dan Mihalache ori Sorin Cîmpeanu, dar şi unor persoane fără nicio relevanță academică.

Plagiatul

Teza de doctorat a generalului Dumitru Dumbravă are 187 de pagini fără bibliografie și anexe.

Lucrarea are una dintre cele mai sumare bibliografii văzute într-o teză de doctorat: doar 9 autori străini și 8 autori români, cărora li se adaugă diverse materiale publicate online.

Subcapitolul 1.1 al tezei de doctorat, intitulat „Noțiuni introductive”, este copiat cuvânt cu cuvânt din articolul „Infracțiunea de interceptare ilegală a unei transmisii de date informatice”, scris de Maxim Dobrinoiu în 2006 și publicat pe site-ul de legislație legi-internet.ro.

Prima parte a paginii 10 din teză este plagiată din cartea „Criminalitatea în Cyberspaţiu”, semnată de Ioana Vasiu și Lucian Vasiu, și apărută în 2011 la Editura Universul Juridic din București.

Tot din Ioana Vasiu și Lucian Vasiu, dar de data aceasta de la pagina 6 a cărţii lor „Prevenirea criminalității informatice”, apărută în 2006 la Editura Hamangiu, este preluat un pasaj din pagina 11 a tezei de doctorat, fără utilizarea ghilimelelor.

Generalul Dumbravă nu plagiază blocuri mari de text în partea de început a lucrării sale, ci intercalează paragrafe din mai multe lucrări.

Primul paragraf din Subcapitolul 1.2 (intitulat „Terminologie și conținut. Societatea informațională”), este copiat ad litteram din cartea „Terorismul. Dimensiune geopolitică și geostrategică. Războiul terorist. Războiul împotriva terorismului”, apărută în 2002 la Editura Ministerului Apărării Naționale, sub coordonarea generalului Gheorghe Văduva.

Următoarele paragrafe sunt plagiate din textul „Probleme juridice ale societății informaționale”, semnat de Ioana și Lucian Vasiu și publicat pe site-ul Academiei Române, dar și de la paginile 1-2 ale cărţii „Prevenirea criminalității informatice”, semnată de aceeași doi autori și apărută în 2006 la Editura Hamangiu.

Lucrări de masterat copiate în teza de doctorat

Conținutul următoarelor 14 pagini este format din paragrafe intercalate, copiate din surse diverse.

Astfel, parte din conținutul paginii 13 este copiat, fără utilizarea ghilimelelor, din lucrarea de masterat „Aspecte privind urmărirea penală în cazul infracțiunilor informatice prevăzute de Legea nr. 161 din 2003”, susținută de Bogdan Tulai în aprilie 2007 la Universtatea “Nicolae Titulescu”.

ORIGINAL. Captură de pe net a articolului semnat de Bogdan Tulai.

PLAGIAT. Pagina 13 din teza lui Dumbravă.

ORIGINAL. Facsimil din volumul „Prevenirea criminalităţii informatice”.

Acea bucată este încadrată de conținut din volumul „Prevenirea criminalității informatice”, a Ioanei Vasiu si a lui Lucian Vasiu, după care se revine la lucrarea de masterat a lui Bogdan Tulai.

Acolo unde nu este copiat, textul lasă mult de dorit la capitolul formulare:

• „Spam-ul a evoluat, devenind un mijloc pentru livrarea unor aplicații dăunătoare mai periculoase, cum ar fi răspândirea virușilor, viermilor și troienilor”;
• „Unul din trendurile cele mai actuale”;
• „Spam-ul este acum folosit ca un vehicul de răspândire a virușilor și aplicațiilor spyware”.

Conţinutul care începe cu ultimul paragraf de pe pagina 19 și următoarele pagini, până la 25 − secțiunea „Manifestările malițioase în spațiul public” −, este copiat dintr-o altă resursă online.

Este vorba despre „Ghid introductiv pentru aplicarea dispozițiilor legale referitoare la criminalitatea informatică”, apărut în 2004, elaborat în cadrul proiectului RITI, în cooperare cu Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.

Încercând să stabilim sursa originală a acestor pagini, am descoperit și în alte lucrări (cărți sau articole științifice) același conținut precum cel de la paginile 19–25 din teza lui Dumitru Dumbravă, de unde reiese că și în acele lucrări există elemente plagiate din același Ghid apărut în 2004.

De exemplu, studiul „Dimensiuni ale infracționalității în spațiul virtual”, semnat de Ciprian Pânzaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara, și publicat în nr. 5 din Revista de Informatică Socială, din iunie 2006.

Sau cursul universitar intitulat „Informatică juridică”, semnat de prof. univ. dr. Valentin-Corneliu Pau și de asistent ing. Octavian Stănescu, apărut la Universitatea „Titu Maiorescu” în 2011.

Sau cartea „Infracțiuni în domeniul informatic”, semnată de Maxim Dobrinoiu, apărută în 2006.

*

Revenind la teza de doctorat a generalului Dumitru Dumbravă, ceea ce atrage atenția în mod particular este faptul că, deși lucrarea a fost susținută în 2012 și are o temă în continuă schimbare, articolele sau volumele din care acesta a plagiat sunt vechi și de 10 ani.

Pagina 40 din teza de doctorat este copiată din studiul Transnational space and the „network society”, semnat de Christian Fuchs și apărut în limba engleză, în revista 21^st Century Society, vol. 2, no. 1, februarie 2007.

Un indiciu care a atras atenția asupra acestei pagini este faptul că e pentru prima dată în lucrare când Dumbravă nu mai recurge la citarea prin note de subsol, ci folosește sistemul de citare APA.

Astfel, am descoperit că respectivul conținut reprezintă, de fapt, traducerea din limba engleză a unor paragrafe din studiul lui Fuchs, preluând text fără ghilimele, inclusiv sistemul de citare utilizat de autorul original.

Deși se face trimitere printr-o notă de subsol către articolul din care e copiat textul, lipsa ghilimelelor încadrează acest text la categoria plagiat.

Pentru a citi analiza jurnalistei intraţi aici.