O mare parte din populația României a fost convinsă că proiectul Roșia Montană a fost o afacere americană. Că americanii sunt în spatele afacerii şi îl susțin pe Traian Băsescu pe postul de influencer la nivel înalt. Ba, cînd Traian Băsescu se plimba cu elicopterul împreună cu Ioana Băsescu peste Munții Apuseni și își exersau talentele de fotografi, am fost convinși că ne aflăm tot în fața unei promovări a proiectului american. Naivi și amatori am mai fost! De la Radu Berceanu pînă la cei care l-au urmat, interesul pentru proiectul de la Roșia Montană a trecut de la Frank Timiș (nu știu filiera și detaliile) la Benny Steinmetz. Ba, pe lîngă scandalul privitor la exploatarea de la Roșia Montană, în zăcăminte apropiate au început să exploateze alte firme, tot clienți, chibiți și firme din aceeași grupare. Proiectul Roșia Montană a stîrnit una dintre cele mai interesante reacții ale societății civile. Cei care și-au unit eforturile au fost convinși de onestitatea cauzei și au luptat pentru stoparea lucrărilor. Toți au luat stoparea ca pe o mare victorie a spiritului civic. Numai că, dincolo de aparențe, au mai fost grupuri de interese care au finanțat protestele și campania de blocare a proiectului. Așa s-a ajuns la un proces contra României în care Gabriel Resources (acţionarul principal la Roșia Montană Gold Corporation) cere despăgubiri de 4 miliarde de dolari. O despăgubire în care intră, de-a valma, și șpăgile mascate, mita sub formă de publicitate editorială, excursiile de cîștigare a bunăvoinței, în Canada și Noua Zeelandă, salarii enorme, sponsorizări uriașe de tip captatio benevolentiae (un amic din liceu mi-a cerut să nu mai scriu împotriva proiectului că așa îl ajut să se aleagă cu o afacere constînd într-o flotă de autoturisme).
Anatomia scandalului Gabriel Resources (Roșia Montană Gold Corporation) este complicată și continuă și acum cu procesul pentru patru miliarde de dolari intentat României.
De ce era șifonat și atît de acru fostul președinte Traian Băsescu? Pentru că o comisie rogatorie din Israel l-a chestionat pentru cîteva ore. Despre ce cucu-bau a fost întrebat? Traian Băsescu s-a grăbit să ne asigure că este vorba doar de o prestație de martor. S-ar putea! Dar marinarul nostru, care ne-a mințit în cele două mandate de ne-a amețit, nu trebuie crezut imediat pe cuvînt de onoare. Circulă zvonul că Traian Băsescu (cel care se plînge peste tot că nu-i mai ajung banii) ar fi fost percheziționat la domiciliu. Să fie vorba de un zvon sau de o investigație oficială? Ar mai putea exista urme electronice ale afacerilor lui Traian Băsescu, direct sau prin Ioana Băsescu? A beneficiat și el de o sponsorizare pe filiera grupului implicat în dezvoltarea proiectului Roșia Montană? Pentru sine sau pentru campania electorală a Partidului Democrat (topit și scufundat în PNL)? De ce procurorii nu cercetează (DNA-ul a lăsat să se umple de praf) finanțările dubioase, deja denunțate, la Partidul Democrat și cele care duceau la campania pentru alegerea lui Traian Băsescu din 2009?
A început să circule și zvonul legat de dispariția sumei de 200 de milioane de dolari, aduși de americani pentru a finanța diverse operațiuni în România. Are vreo legătură cu Traian Băsescu? Cu traiul de neneacă prin Elveţia a lui Florian Coldea și Bogdan Buzăianu? Sau arestarea Elenei Udrea în Costa Rica, ajunsă acolo ca iepurele în gura lupului, are și ea legătură cu dispariția banilor sau cu sumele cheltuite de Gold Corporation? Nu știm! Dar lucrurile încep să se strîngă în jurul fostului președinte, a fostului ambasador al SUA, Mark Gitenstein, devenit inexplicabil și necercetabilul dirijor al Fondului Proprietatea. Şi, poate, un alt factor de influență în favoarea aceluiași proiect care l-a plimbat pe Traian Băsescu la făcut fotografii prin Munții Apuseni.
Audierea lui Traian Băsescu și arestarea Elenei Udrea pot aduce noutăți spectaculoase și explicații incredibile pentru cîteva dosare scandaloase, încă învăluite în mister și îngropate în prejudecăți. (Cornel Nistorescu Editorial Cotidianul).