Mediile de afaceri ar trebui să se pregătească pentru situaţii de criză care pot avea ca efect agresiuni din partea statelor, comentează cotidianul Financial Times, recomandând participarea companiilor la exerciţii militare, astfel încât să deprindă modalităţi de contracarare a riscurilor.
„Echipajul navei britanice Stena Impero, capturată în iulie de Gardienii Revoluţiei din Iran în Strâmtoarea Hormuz, ştia ce să facă în cazul unui atac al piraţilor. Capturarea de către forţele armate ale altei ţări este un alt aspect. Companiile sunt acum o ţintă convenabilă pentru agresiuni lansate de naţiuni şi trebuie să fie pregătite pentru astfel de situaţii. Dacă Occidentul vrea să se protejeze de o serie de ameninţări, atunci componentele industriei trebuie să se pregătească alături de armată”, argumentează editorialistul Elisabeth Braw într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul „Mediile de afaceri trebuie să se pregătească pentru agresiuni comise de state / Companiile ar trebui să analizeze posibilitatea participării la exerciţii militare”, scrie puplicația de bussiness, preluată de Mediafax.
Unele companii participă deja uneori la exerciţii militare. La Exerciţiul NATO „Trident Juncture 2018”, desfăşurat în Norvegia, au participat firme norvegiene de transport care au contracte cu armata. Reprezentanţi ai mediilor de afaceri asistă uneori la simulări ale forţelor armate, dar nu participă propriu-zis. Aceasta este o oportunitate pierdută, deoarece sectorul privat ar fi grav afectat de o situaţie de urgenţă, observă FT.
„Exerciţiile militare la care să participe sectorul privat nu sunt doar dezirabile, sunt absolut vitale. Cele mai multe sisteme politice moderne se bazează pe presupunerea că, într-o situaţie de criză, forţele armate vor fi susţinute de reprezentanţi ai societăţii civile. O astfel de susţinere poate funcţiona doar dacă firmele au exersat scenarii de situaţii de urgenţă cu forţele armate”, afirmă generalul în retragere Mats Engman, din cadrul Forţelor Aeriene suedeze.
Generalul Mats Engman este evaluator principal al proiectului „Apărare Totală 2020” („Total Defence 2020”), o versiune modernă a exerciţiilor organizate de Guvernul Suediei, de companii şi de grupuri de voluntari.
Majoritatea companiilor mari efectuează deja exerciţii de gestionare a crizelor, dar acestea se limitează la personalul propriu şi la scenarii specifice activităţilor de profil. Acest lucru generează limite în cazul ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale. Războiul hibrid implică elemente militare şi non-militare. În Ucraina, activităţile militare ruse au implicat campanii pentru dezinformare şi atacuri cibernetice, blocând activităţile băncilor, companiilor media şi agenţiilor guvernamentale.
„În acest context, guvernele au nevoie ca sectorul privat să se pregătească alături de forţele armate pentru situaţii de urgenţă. Dat fiind că sunt expuse consecinţelor devastatoare dacă sunt prinse nepregătite în situaţii de crize de securitate, companiile ar avea avantaje de pe urma participării”, subliniază editorialistul Elisabeth Braw.
„Să ne imaginăm un atac militar convenţional combinat cu acţiuni cibernetice vizând companii şi cu operaţiuni de capturare a navelor comerciale, pentru perturbarea reţelelor esenţiale de aprovizionare. După cum descoperă Marea Britanie în prezent, reţelele de transport sunt esenţiale pentru economie, asigurând aprovizionarea cu alimente, combustibil, medicamente şi componente industriale. Marea Britanie, spre exemplu, importă jumătate din necesarul de alimente. Dacă un singur element al reţelei de aprovizionare este blocat, sistemul nu mai funcţionează”, atrage atenţia editorialistul, oferind exemplul unui atac cibernetic care ar afecta sistemul de alimentare cu electricitate.
Multe companii ar putea concluziona că participarea la exerciţii militare pentru situaţii de criză este în interesul lor, dar altele ar putea crede că nu. „În prezent, multe companii au proprietari străini, uneori fiind deţinute prin aranjamente obscure. Unii proprietari s-ar putea afla în ţări care sunt comperitori strategici, precum China ori Rusia”, explică generalul Mats Engman.
„Această problemă poate fi depăşită, întrucât participarea la manevre militare poate să nu fie deschisă tuturor companiilor, forţele armate putând invita doar firmele cele mai importante”, subliniază editorialistul FT.
