- Financial Times: Philip Morris se ”recăsătorește” cu Altria, formând un grup de 200 miliarde de dolari
Philip Morris International discută o posibilă fuziune cu Altria, proiect care ar reuni producătorii americani ai Marlboro cu cei din afara SUA și ar crea cel mai mare grup producător de tutun din lume, cu o valoare de piață de aproape 200 miliarde de dolari.
PMI a declarat, marți, că are în vedere această fuziune la 11 ani după ce cele două companii s-au separat pentru a proteja PMI în fața încetinirii pieței țigărilor din SUA, precum și față de amenințările provenind din reglementările tot mai stricte și litigiile care apăreau.
Investitorii nu au primit foarte bine vestea, acțiunile ambelor companii scăzând după anunțul privind posibila fuziune. Dacă afacerea se va încheia, compania rezultată ar avea vânzări totale de 50 miliarde de dolari și un venit net de 15,3 miliarde de dolari, potrivit datelor raportate anul trecut.
„Nu există nicio asigurare fermă că vreun acord sau tranzacție va rezulta în urma acestor negocieri”, a spus PMI.
O persoană apropiată discuțiilor a spus că în noua entitate PMI va avea între 57 și 59%, iar Altria va deține restul.
În urmă cu doi ani, principalul lor rival, American Tobacco a încheiat o tranzacție prin care a cumpăra Reynolds American pentru 49,4 miliarde de dolari. La acea vreme, analiștii se așteptau ca PMI să se recombine cu Altria, având în vedere că temerile legate de litigiile în care erau implicați producătorii de tutun s-au mai disipat.
Producătorii se întrec pentru a-și crește cota de piață în zona țigărilor electronice și a celor care utilizează tutunul încălzit, pe măsură ce vânzările produselor tradiționale din tutun scad. Altria apreluat trecut un pachet de 35% din grupul producîtor de e-țigarete Juul Labs pentru 13 miliarde de dolari.
Unirea celor două companii ar permite, de asemenea, PMI să se folosească de iminenta lansarea a tehnologiei Iqos, pe care Altria se pregătește să o lanseze sub licență în SUA, potrivit lui Bonnie Herzog de la Wells Fargo. Fluxul de numerar gratuit al SUA Altria ar permite, de asemenea, PMI să „dinamizeze creșterea” Iqos pe plan mondial, a mai spus ea.
Cele două companii investesc în țigări electronice, în ciuda unei opoziții intense din partea autorităților de reglementare de la Washington, care au avertizat că vapingul a devenit o adevărată „epidemie”. Conform unui studiu finanțat federal anul trecut, unul din cinci liceeni a spus că au utilizat țigări electronice în luna precedentă.
Cele două companii au abordări diferite ale pieței canabisului, în creștere rapidă. PMI consideră că piața rămâne prea riscantă pentru a investi în ciuda faptului că tot mai multe țări au legalizat consumul medical și recreațional de canabis, în timp ce Altria a preluat 45% din grupul canadian Cronos pentru 2,4 miliarde de dolari.
- Les Echos: Berlinul ar putea interzice băncilor aplicarea de dobânzi negative pentru economiile populației
Îngrijorările cresc în rândul germanilor, preocupați de posibilitatea ca Banca Centrală Europeană (BCE) să reducă în continuare dobânzile. Ministrul social-democrat al Finanțelor, Olaf Scholz, a anunțat că ar putea interzice băncilor să impună rate negative de dobândă la depozitele mai mici de 100.000 de euro. Cu o zi înainte, liderul conservator al statului Bavaria, Markus Söder, a pledat pentru o astfel de măsură în paginile tabloidului „Bild”.
Problema în discuție este aceea că ratele dobânzilor la depozitele băncilor de la BCE sunt negative din 2014 încoace, dobânda fiind în prezent -0,40%. În mod clar, băncile plătesc de cinci ani încoace pentru a-și depune excesul de lichiditate la BCE. Acesta din urmă vrea să încurajeze băncile să împrumutefirmele și populația pentru a stimula activitatea din zona euro.
Aceste dobânzi negative au costat băncile 7 miliarde de euro în 2018, o factură decontată aproape 60% de către instituțiile germane și franceze, potrivit analiștilor Goldman Sachs. Aflate sub presiune pentru a-și salva marjele, unele bănci germane au ”încălcat” deja tabu-ul și au început să impoziteze depozitele clienților atât persoane fizice cât și companii. Mai întâi, conturile celor mai ”înstăriți” , de peste 100.000 de euro.
Având în vedere menținerea prelungită a ratelor scăzute de dobândă ale BCE, sau chiar o reducere suplimentară la ședința Consiliului guvernatorilor din septembrie, băncile ar putea decide să impoziteze și ceilalți clienți, așa cum dealtfel a sugerat deja Federația Germană a băncilor cooperatiste.
Olaf Scholz a rămas totuși, destul de precaut în a da asigurări certe: „Această revizuire [privind interdicția, Ed] este complicată și va dura timp”, a avertizat ministrul. Măsura a fost imediat criticată de către bănci: „Interdicțiile legale sunt străine sistemului nostru, nu ajută clienții și în cele din urmă pot provoca o instabilitate periculoasă pe piețele financiare”, a răspuns asociația care reprezintă băncile de economii ale țării (Deutsche Kreditwirtschaft).
Asociația germană de protecție a consumatorilor (VZBV) consideră că aceasta ar putea fi o „pseudo-soluție”, invitând în schimb să fie analizate comisioanele bancare, pe care multe băînci germane le-au crescut în ultimii ani pentru a face față dobânzilor negative ale BCE.
- Daily Express: Nigel Farage dezvăluie o alianţă „de neoprit” în vederea unui Brexit fără acord
Liderul Partidul Brexit, Nigel Farage, pretinde că un parteneriat între el şi Boris Johnson va fi „de neoprit” în privinţa ieşirii Marii Britanii din UE
Nigel Farage a spus că va pune ‘ţara înaintea partidului” şi va face echipă cu Boris Johnson în cazul în care conservatorii sunt hotărâţi să accepte un Brexit fără acord. În repetate rânduri, Johnson a spus că, indiferent dacă va fi cu acord sau fără, el va finaliza Brexitul până la sfârşitul lunii octombrie, dar, cel puţin până acum, nu a obţinut niciun fel de concesii din partea blocului de la Bruxelles. Partidele de opoziţie, inclusiv liderul laburist Jeremy Corbyn, au afirmat că vor face totul ca să blocheze aprobarea unui Brexit fără acord în Camera Comunelor, eventual silind Regatul Unit să organizeze alegeri generale în luna octombrie.
Dar liderul Partidului Brexit, Nigel Farage, a explicat în ce circumstanţe ar colabora cu premierul ca să se ajungă la Brexit. Farage a răspuns unei întrebări legate de eventualitatea ca premierul să sprijine un Brexit fără acord, iar el a spus că îi va sprijini demersul. Chiar a dat de înţeles că ar renunţa la unii dintre candidaţii săi pentru ca, în această eventualitate, să asigure o alianţă între Partidul Brexit şi conservatori. Farage a mai pretins totodată că o asemenea alianţă ar fi „de neoprit”, permiţându-i Marii Britanii să părăsească UE fără acord.
Întrebat dacă ar încheia un acord cu conservatorii, Farage a mai spus: „Absolut, în mod sigur, vom încheia un acord cu oricine. Indiferent dacă este vorba despre Partidul Conservator sau despre anumiţi politicieni din Partidul Laburist care împărtăşesc aceeaşi opinie, vom colabora cu oricine ca să obţinem rezultatul dorit. Ceea ce nu vom suporta este să stăm deoparte şi să vedem cum Brexitul este trădat pentru a doua oară”.
Referindu-se la cazul în care conservatorii vor sprijini ieşirea fără acord ca politică principală, Farage a adăugat: „Sprijinul pe care îl vom acorda conservatorilor va fi de neînvins, iar Boris Johnson ar obţine o foarte mare majoritate”.
Toate aceste lucruri survin după ce Partidul Laburist a declarat că „va face tot posibilul” pentru a încerca să blocheze un Brexit fără acord.
În ziarul The Independent, liderul Corbyn a subliniat: „Bătălia prin care se doreşte stoparea unui Brexit fără acord nu este o luptă între cei care vor să părăsească UE şi cei care vor ca ţara să rămână membră. Este o bătălie a unora care vor să se folosească de rezultatele referendumului ca să obţină o putere mai mare şi să se îmbogăţească pentru a-i ajunge pe cei aflaţi deja în vârf. Din acest motiv, Partidul Laburist va face tot ceea ce este necesar pentru a bloca Brexitul fără acord dorit de bancheri”.
Marţi, laburiştii vor discuta cu parlamentarii care vor să blocheze un Brexit fără acord, reuniune la care va participa şi liderul liberal-democrat, Jo Swinson. Premierul a spus că britanicii s-au săturat să vadă Brexitul pe prima pagină a ziarelor şi că Brexitul trebuie să intre în vigoare pe 31 octombrie. „Cred că toţi cei din parlament au sarcina de a finaliza lucrurile, cred că asta doreşte şi populaţia. Mai cred că asta vor şi prietenii şi partenerii noştri de pe malul celălalt al Canalului Mânecii. Vor ca treaba să fie finalizată, vor ca totul să se termine”. (RADOR)
Știri pe scurt:
- Relaţiile noastre cu Rusia ar trebui regândite, întrucât îndepărtarea Rusiei de Europa ar fi o gravă eroare”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron, citat de „Le Monde”. Pe plan internaţional aşadar, tentativele de înţelegere par să precumpănească, iar presa internaţională observă tendinţa cu oarecare optimism.
- Iată o altă dovadă: aflat în Ucraina, consilierul preşedintelui american Donald Trump pentru probleme de securitate naţională, John Bolton, a spus că „se află la Kiev pentru a vedea care sunt priorităţile noului guvern după ce Volodimir Zelenski a fost ales preşedinte”. Bolton le-a mai spus reporterilor că „s-ar putea ca, în curând, Zelenski să se întâlnească cu Trump în Polonia, dar nu a precizat şi o dată”, relevă publicaţia ucraineană Kyiv Post.
- Dar la nivel naţional, neînţelegerile între politicieni par să se ţină lanţ. În Italia, evenimentele politice se precipită, iar politicienii lansează tot felul de acuzaţii: „Cei din Mişcarea 5 Stele au tratat ministerele cu pe nişte conserve cu ton. Acum ei au devenit tonul şi refuză să iasă”, acuză o politiciană în ziarul italian La Stampa. Iar, în acelaşi ziar, o membră din Partidul Democrat o sfătuieşte „să citească Constituţia şi să ia un calmant”. Dar cotidianul Corriere della Sera anunţă „un al doilea tur de consultări. Ultima rundă va avea loc astăzi (28 august), cu cei din Mişcarea 5 Stele”. Şi totuşi, „guvernul care ar trebui să se nască din cenuşa cabinetului cu cel mai scurt mandat din istoria republicii va fi hotărât de tot mai autonomul Avocat al Poporului”, conchide acelaşi La Stampa.
- Peste Canalul Mânecii, parcă eternizat, Brexitul începe să devină obsesiv, iar presa comentează acest aspect. „Brexitul a devenit mult mai complicat pentru cetăţenii din UE”, estimează revista americană The Atlantic. Ea crede că „tentativa guvernului de a pune capăt liberei circulaţii după retragerea Marii Britanii din organizaţie reprezintă un mare risc”.
- Nici criza politică din România nu este însă trecută cu vederea. Portalul american Politico titrează: „Guvernul român, în criză după ieşirea din coaliţie a partidului mai mic”. Iar EUObserver afirmă dramatic că, „în România, coaliţia s-a prăbuşit”. În sfârşit, pe portalul canalului Bloomberg, liderul PNL, Ludovic Orban, declară: „Principalul nostru obiectiv este acum să strângem semnături pentru căderea guvernului. Prima noastră opţiune în cazul unui colaps al guvernului ar fi alegerile anticipate”. (RADOR)
