Amintim că, pe 15 iulie, Curtea Constituțională a respins , cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate a „Legii Trianon” formulată de președintele Klaus Iohannis. Șeful statului contestase legea la CCR pe 5 iunie, susținând că actul normativ este mai mult o declarație.
Camera Deputaţilor a decis, în 13 mai, ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon. Proiectul de lege în acest sens a fost adoptat de deputaţi cu 235 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 25 abţineri.
Iniţiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon.
UDMR a criticat acest proiect pe care îl consideră ”inutil”, liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, menţionând că proiectul nu poate schimba nimic.
Cererea de reexaminare ce a fost transmisă legislativului:
”Legea are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon și prevede posibilitatea organizării, la nivel național și local, de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon; în acest sens, autoritățile centrale și locale, organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot contribui la organizarea acțiunilor prin acordarea de sprijin material și logistic. Totodată, potrivit acestei legi, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.
Adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici, atât din partea experților, cât și a organizațiilor neguvernamentale. Reacțiile produse la nivelul societății civile, precum și amploarea acestora au pus în evidență faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic și consistent de consultare și dezbatere publică. Din această perspectivă, considerăm că se impune reanalizarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii și inițierea unei largi analize și consultări, în care sa fie implicați specialiști, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituții de învățământ, instituții publice, reprezentanți ai societății civile.
Într-o țară membră a Uniunii Europene, puternic atașată de valorile și principiile europene, deschiderea către dialog, abordarea matură a subiectelor ce riscă să genereze falii în societate, promovarea toleranței și a respectului față de demnitatea umană sunt pilonii pe care România trebuie să se bazeze în permanență. În acest proces, autoritățile statului au o responsabilitate majoră.
În calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, Parlamentului îi revine responsabilitatea constituțională de a antrena în procesul legislativ actorii relevanți pentru adoptarea actelor normative, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a aborda transparent și responsabil transpunerea în plan legislativ a evenimentelor istorice, în acord cu valorile și aspirațiile democratice ale poporului român.”
