Adrian Vasilescu, BNR: Dinspre FMI, nicio speranţă ● Back to school in pandemie: cum se reflecta in vanzarile de carti, rechizite si flori ● Ridicarea mașinilor parcate neregulamentar: Parlamentul ar putea stabili tarifele maxime la nivel național ● 10 lecții de viață și muncă din 10 ani pe cont propriu ● Cine preţuieşte mai mult cu educaţia şi cum abordează statele lumii pregătirea generaţiei de mâine ● Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații ● Românii și piața imobiliară. Între „casa visurilor” și „cămașă de forță” ● Eroare sau premeditare? Electrica, aproape să marcheze o pierdere de 620 de milioane de lei în viitorii trei ani ●Finanțele susțin reorganizarea Vămii într-o structură separată de ANAF, proiect inițiat de fostul ministru Teodorovici.
Propunerea se regăsește de puțin timp înregistrată pentru dezbatere la Senat, dar mai are un drum lung până să devină lege. Ideea ar fi ca niciun tarif stabilit la nivel local să nu depășească: pentru mașinile mici (adică până la cinci tone): 100 de lei pentru ridicare, 3 lei/kilometru pentru transport și 2,5 lei pentru fiecare oră de depozitare; iar pentru mașinile mari: 150 de lei pentru ridicare, 4,5 lei/kilometru pentru transport și 5 lei pentru fiecare oră de depozitare, scrie avocatnet.ro.
10 lecții de viață și muncă din 10 ani pe cont propriu. Acum zece ani, în august 2010, am petrecut o lună întreagă cu ochii în gazon, plivind buruieni, fără nicio idee despre ce să fac în continuare. Ultima mea slujbă s-a încheiat, după două decenii de jurnalism, cu o dezamăgire pe care nu credeam să o pot depăși vreodată. Am părăsit ceea ce rămăsese din grupul Realitatea Cațavencu doar când realitatea că nu mai era nimic de făcut, că am stat mult peste limita sănătoasă și că ceea ce încercasem să construim în ani de muncă nu mai are vreo șansă a devenit atât de evidentă, că nici eu nu mai puteam să mă fac că n-o văd. Într-o zi oarecare, mi-a sunat telefonul. Aș vrea să lucrez la o campanie de comunicare pentru una dintre organizațiile mari de business din România? Da, am vrut. Proiectul era minunat. Într-o altă zi oarecare, telefonul a sunat din nou. Aș vrea oare să lucrez alături de unul dintre antreprenorii pe care-i admiram de mult timp pentru a-i structura mesajele? Da, am vrut. Așa mi-a început drumul de om pe cont propriu, cu muncă frumoasă, alături de oameni cu care construisem o relație ani de zile mai devreme, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.
Cine preţuieşte mai mult cu educaţia şi cum abordează statele lumii pregătirea generaţiei de mâine. În ziua în care în mod tradiţional se începea anul şcolar pentru învăţământul primar şi gimnazial din România, 15 septembrie, am considerat potrivit să prezint câteva cifre în ceea ce priveşte educaţia la nivel global. Nu voi insista pe România, ţara al cărui ministru de resort declara la preluarea portofoliului că nu are nevoie de acel 6% din PIB prevăzut de atâta timp prin lege şi al cărui premier compară cheltuielile cu dascălii cu banii daţi de muncitori la birtul statului. Tot ce voi spune e doar că, potrivit datelor EUROSTAT alocarea noastră pentru învăţământ şi educaţie era în 2018 undeva la 3,2% din PIB, faţă de un 4,6% la nivel comunitar şi un 4,9% la nivelul statelor membre OECD. Educaţia de calitate e scumpă iar lipsa ei devine şi mai scumpă, odată ieşiţi în piaţa muncii tinerii prea puţin educaţi. Nu o spun eu, ci experţi cu multă experienţă, scrie fineco24news.blogspot.com
Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații. Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România a încasat în plin șocul crizei induse de pandemie iar PIB-ul trimestrial s-a diminuat cu 12,3% față de cel din trimestrul anterior. Explicația majorării comparabile ca pondere în PIB a datoriei publice ( 2,1 puncte procentuale pe T2 și 2 pp în iulie 2020) nu se rezumă doar la majorarea cu circa 40% a sumelor lunare împrumutate suplimentar (13,5 miliarde lei față de 9,7 miliarde media lunară îm plină pandemie, ci și în reducere bazei de raportare cu peste 20 de miliarde de lei ca urmare a metodologiei utilizate, scrie cursdeguvernare.ro.
Finanțele susțin reorganizarea Vămii într-o structură separată de ANAF, proiect inițiat de fostul ministru Teodorovici. Ministerul Finanțelor, condus acum de Florin Cîțu, susține un proiect de lege inițiat în Parlament de fostul ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici, care prevede separarea Vămii de ANAF și înființarea ei ca structură în subordinea Ministerului Finanțelor, cu numele de Autoritatea Vamală Română. Proiectul, deși apreciat de specialiști din Vamă, a avut constant o altă miză pentru politicieni, întrucât cine este la putere la momentul reorganizării Vămii ca nouă structură, își va pune oamenii în funcții, în principal în posturile de conducere. Finanțele au transmis referitor la proiectul de lege un punct de vedere Guvernului, punct de vedere care a și fost aprobat. Proiectul de lege aflat în Parlament prevede înființarea Autorității Vamale Române, ca organ de specialitate al administrației publice centrale în domeniul vamal, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor, ca efect al reorganizării prin divizare parțială a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, scrie profit.ro.
