Sfârşitul anului 2017: Reza Zarrab, un traficant de aur, arestat în martie 2016 de FBI la Miami sub acuzaţia de conspiraţie pentru încălcarea sancţiunilor împotriva Iranului, face declaraţii în faţa tribunalului din New York. Procesul priveşte tocmai persoana sa… În acest punct este investigat rolul lui Hakan Atilla, manager superior al băncii turceşti de stat Halkbank care este implicată într-o cauză de încălcare a sancţiunilor. În noiembrie 2017, presa americană a relatat că Zarrab încheiase un acord de colaborare cu justiţia americană.
Reza Zarrab: Am mers la persoane care erau mult mai sus decât Hakan.
Întrebarea instanţei: Acum, amintiţi-ne, ce sunt acestea?
Reza Zarrab: Sunt mesaje telefonice. Sunt mesaje.
Întrebarea instanţei: Între cine?
Reza Zarrab: Sunt între mine şi avocatul meu
Întrebarea instanţei: Care a fost subiectul discuţiei?
Reza Zarrab: Că urmează să înceapă din nou comerţul la Halkbank.
Întrebarea instanţei: Şi cam când s-a întâmplat asta, această discuţie?
Reza Zarrab: Probabil în 2014.
Întrebarea instanţei: Şi acesta este un mesaj de la avocatul dvs?
Reza Zarrab: Da, domnule.
Întrebarea instanţei: Şi ce înţelegeţi că se spune aici?
Reza Zarrab: Spune că această afacere trebuie în mod sigur să se facă pentru că cineva a spus „această afacere trebuie în mod sigur să se facă”.
Întrebarea instanţei: OK, şi cine este acest cineva?
Reza Zarrab: Berat Albayrak
Ginerele lui Erdogan, Berat Albayrak
Berat Albayrak, ginerele lui Tayyip Erdogan, este ministrul de finanţe al Turciei. Înainte de intrarea lui în arena politicii, în 2014, în perioada despre care vorbea Reza Zarrab în proces, a fost director executiv al colosului turc Calik Holding. Printre companiile aflate sub umbrela grupului administrat de ginerele lui Erdogan se numără şi Aktif Bank, pe care Zarrab a implicat-o de asemenea în cazul încălcării sancţiunilor împotriva Iranului. Însă în cadrul depoziţiei sale în faţa tribunalului american, contrabandistul nu s-a limitat doar la asta:
Întrebarea instanţei: Să mergem la următoarea probă, 1272, 1272-T. Vedeţi partea de sus care spune „Întâlnirea şi situaţia va fi explicată lui BB sâmbătă”? Vedeţi această parte?
Reza Zarrab: Da, domnule.
Întrebarea instanţei: Ce înţelegeţi că se spune cu asta?
Reza Zarrab: Că persoana va fi informată sâmbătă, iar vechiul sistem va reîncepe să funcţioneze.
Întrebarea instanţei: Cine este această persoană? Cine este BB?
Reza Zarrab: Prim-ministrul, domnule.
Drumurile subterane ale aurului – Cum se făceau afacerile
„Vechiul sistem” la care se referea Zarrab în depoziţia lui funcţiona în felul următor: Înainte de efectuarea unei modificări în sancţiunile americane din iulie 2013, Zarrab exploatase cu dibăcie ceea ce specialiştii au numit „fereastra de aur”, o lacună care permitea Iranului să beneficieze de pe urma comerţului cu metale preţioase. Scandalul, care a devenit cunoscut în 2013 drept „petrol contra aur”, se referea la veniturile obţinute de Iran din vânzările de petrol către Turcia în schimbul banilor din vânzarea de aur. Zarrab cumpăra aur de unde putea, oamenii din reţeaua lui îl transportau cu valiza în Dubai şi o mare parte din banii obţinuţi din vânzări intrau într-un cont special al băncii turceşti de stat Halkbank, care este acuzată de autorităţile americane că a participat activ la acestă şmecherie, transferând banii în contul lui Zarrab. Se estimează că prin „fereastra de aur” a lui Zarrab au trecut mai bine de 20 de milioane de dolari. Banii erau folosiţi pentru ca Iranul să plătească bunuri cu care nu le putea procura din cauza sancţiunilor. Imediat ce scandalul a devenit cunoscut şi au existat informaţii cu privire la mituirea unor politicieni, autorităţile turceşti au început ancheta, Zarrab a fost iniţial închis, dar la puţin timp a fost lăsat liber, iar judecătorii şi poliţiştii care l-au trimis la închisoare au fost pedepsiţi.
O nouă scurgere de documente dezvăluite de FinCen Files
După cum se dezvăluie prin FinCen Files, noua scurgere de documente secrete care cuprinde peste 2.100 de raportări de activitate suspectă depuse în Reţeaua de Detectare a Infracţiunilor Economice (Financial Crimes Enforcement Network – FinCEN) a Ministerului de Finanţe al SUA, urme ale banilor reţelei Zarrab au fost depistate şi în alte bănci. Numai Standard Chartered Bank a prelucrat 37.533 de operaţiuni ale reţelei Zarrab în valoare totală de 5,8 miliarde de dolari prin intermediul sucursalei din New York între 2007 şi 2016. După cum reiese din datele respective, deşi Zarrab fusese arestat şi încarcerat în 2013, în Turcia, acest lucru nu a împiedicat banca să facă afaceri cu el. În 2016, deşi se ştia că în SUA este acuzat de conspiraţie pentru încălcarea sancţiunilor împotriva Iranului de la sfârşitul anului anterior, Standard Chartered a continuat să-i ofere servicii: a aprobat 713 tranzacţii în valoare totală de 133,1 milioane de dolari. În acelaşi an, angajaţi ai băncii au localizat 124 de companii care aveau legătură cu Zarrab şi care „puteau fi parte a planului petrol contra aur”. Ba chiar într-o raportare de activitate suspectă depusă de aceeaşi bancă la sfârşitul anului 2016 (Zarrab fusese arestat de către autorităţile americane în luna martie a acelui an) se precizează că el însuşi taxa cu 8% serviciile sale: „4% merge spre politicieni şi 4% păstra Zarrab”, declarase un colaborator al acestuia, conform presei turceşti.
Câte milioane au ajuns la politicieni turci
Dacă este adevărat, şi prin „fereastra de aur” a lui Zarrab au trecut într-adevăr 20 de miliarde de dolari, atunci ar însemna că circa 800 de milioane de euro ar fi ajuns la politicieni turci. Când Zarrab a fost arestat în 2013 în Turcia, s-a spus că ministrul de atunci al afacerilor europene Egemen Bağış a primit o cutie de ciocolată care conţine 500.000 de euro. Chiar dacă relatările despre banii negri din politică s-au oprit acolo, arestarea lui Zarrab în SUA şi tendinţa lui de a colabora cu autorităţile au tras semnalul de alarmă în guvernul turc care a demarat o campanie pentru muşamalizarea cazului.
„Dansul” dezvăluirilor cu privire la contactele Erdogan-Trump în legătură cu Halkbank şi încălcarea sancţiunilor împotriva Iranului a fost deschis de fostul consilier pentru securitate naţională al SUA, John Bolton. În cartea sa publicată în urmă cu câteva luni, Bolton a susţinut că în timpul unei convorbiri telefonice din 2018, Erdogan i-a transmis lui Trump un mesaj asupra căruia a insistat că Halkbank este nevinovată. „Trump i-a spus apoi lui Erdogan că s-ar ocupa de situaţie, explicându-i că procurorii din Regiunea de Sud (New York) nu erau ai lui, ci ai lui Obama, problemă care s-ar rezolva când ar fi înlocuiţi cu ai lui”, a scris Bolton.
Nu a fost prima dată când Erdogan a întreprins acţiuni care arătau îngrijorarea lui cu privire la implicarea ginerelui său Berat Albayrak în acest caz. Din 2016, de când a fost arestat Zarrab în SUA şi până să ajungă la un acord cu procurorii pentru a face declaraţii ca martor în schimbul unei indulgenţe din partea instanţei, guvernul turc, prin intermediul unor companii de lobby, au declanşat o adevărată campanie la Washington.
Albayrak este unul dintre cei doi gineri implicaţi în contactele dintre Trump şi Erdogan: celălalt este Jared Kushner, soţul fiicei preşedintelui american Ivanka Trump.
Întâlnirile de la Casa Albă
În aprilie 2019, Albayrak s-a întâlnit cu Kushner, Trump şi ministrul de finanţe Steven Mnuchin, la Casa Albă, în urma intermedierii oferite de un al treilea „ginere”: Mehmet Yalçındağ, care este căsătorit cu fiica lui Aydin Dogan, colaborator al lui Trump în cadrul turnurilor omonime (Trump Towers) din Istanbul. Întâlnirea respectivă a avut loc cu puţin înainte de demararea acţiunii în SUA împotriva băncii Halkbank.
După câte se pare, eforturile de influenţare din partea lui Erdogan nu au fost complet în van. În ciuda faptului că numele lui Aybarak a fost menţionat în mod direct în depoziţia lui Zarrab, iar în rechizitoriul SUA împotriva băncii Halkbank se menţionează că o rudă a premierului de atunci, care după aceea a deţinut funcţia de ministru, „a dat ordin” către Halkbank să continue spălarea după arestarea acestuia în 2013, procurorii americani nu au declanşat urmărirea penală împotriva lor.
În urmă cu o lună, la 24 august, senatorul american Ron Wyden a trimis o scrisoare ministrului justiţiei William Barr, caracterizând astfel întâlnirea: „Preşedintele Trump, ministrul Mnunchin şi Jared Kushner au avut această întâlnire la Casa Albă în ciuda faptului că Albayrak, împreună cu preşedintele Erdogan par a fi implicaţi personal în sistemul Halkbank”, a scris Wyden, care îl consideră pe Albayrak o persoană de bază în investigaţia sa cu privire la intervenţia administraţiei Trump în urmărirea penală împotriva Halkbank.
Promisiunea lui Trump către turci
Potrivit unei declaraţii a Comisiei de Finanţe din Senat, Trump „le-a promis unor demnitari turci în Biroul Oval că îşi va folosi puterea pentru a opri eventuale acţiuni suplimentare împotriva băncii”. Comisia respectivă a primit confirmare din partea Ministerului de Finanţe că Trump a comunicat atât cu ministerul respectiv, cât şi cu departamente ale justiţiei pentru cauza Halkbank.
La presiunea lui Wyden, care face parte din Comisia de Finanţe a Senatului, Mnuchin a recunoscut că s-a întâlnit de trei ori cu Albayrak: o dată în iulie 2018 şi de două ori în aprilie 2019, inclusiv întâlnirea din Biroul Oval cu Trump – şi o întâlnire la Casa Albă trei zile mai târziu. În februarie, Mnuchin a spus în faţa unei comisii din Congres că întâlnirile au cuprins discuţii despre Halkbank.
„Aceste informaţii îl implică şi mai mult pe Albayrak în sistemul Halkbank şi ridică semne de întrebare cu privire la politica evident deschisă a administraţiei pentru o întâlnire cu persoane care încalcă sancţiunile” a declarat Wyden. „Ministrul de Finanţe a discutat despre Halkbank, în timp ce era acuzată pentru cel mai mare sistem de evitare a sancţiunilor din istoria SUA, cu un factor de bază din acest plan. Toate datele arată că preşedintele Trump intervine într-o anchetă penală în favoarea preşedintelui Erdogan”, a conchis Wyden.
*Cu informaţii din investigaţii OCCRP (occrp.org), BuzzfeedNews (buzzfeednews.com), BBC (bbc.com), CourthouseNews (courthousenews.com), SVT (svt.se) în cadrul FinCENFiles. (I Efimerida-preluare Rador)
