Într-un moment în care lumea se apropie de un milion de victime ale COVID-19, ‘există un imperativ moral pentru omenire să fie onestă’ şi să înţeleagă ‘cum pandemia a început şi s-a putut propaga’, a declarat Johnson într-un mesaj înregistrat către Adunarea Generală a ONU, desfăşurată în format virtual.
Nu este vorba despre a arăta cu degetul un anumit stat sau guvern, ‘ci despre a şti’ pentru a preveni pandemii în viitor, a spus Boris Johnson, care a trecut el însuşi printr-o experienţă dură cu COVID-19.
În discursul său, Johnson a subliniat rolul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care desfăşoară o astfel de anchetă, şi a anunţat o majorare cu 30% a contribuţiei Marii Britanii la OMS pe viitorii patru ani, în sumă de 340 milioane de lire.
‘Dacă nu ne unim pentru a ne îndrepta puterea de foc împotriva inamicului nostru comun, toată lumea va pierde’, a subliniat Johnson, afirmând că va folosi preşedinţia britanică a G7 de anul viitor pentru ‘a aduna lumea după COVID’.
El propune un plan, dezvoltat în principal cu Fundaţia Bill şi Melinda Gates, ce cuprinde, între altele, crearea unei reţele de centre de cercetare dedicate zoonozelor, pentru ‘identificarea patogenilor periculoşi înainte ca aceştia să treacă de la animal la om’, cum s-a întâmplat cu noul coronavirus.
Planul propune dezvoltarea capacităţii de producţie de tratamente şi vaccinuri, conceperea unui sistem de alertă timpurie la nivel mondial pentru ‘prognozarea pandemiilor aproape cum prognozăm vremea’, armonizarea protocoalelor sanitare pentru orice viitoare urgenţă sanitară mondială, sau reducerea barierelor comerciale care stânjenesc riposta faţă de noul coronavirus.
Boris Johnson a mai anunţat o investiţie de 571 milioane de lire (624 milioane de dolari) în COVAX, mecanismul internaţional pentru distribuţia echitabilă la nivel global a 2 miliarde de doze de vaccinuri în 2021.
Premierul britanic a mai subliniat importanţa de a nu fi sacrificată securitatea în favoarea vitezei în dezvoltarea unui vaccin, cu riscul de a li se da apă la moară antivacciniştilor, pe care el i-a calificat drept ‘obsedaţi periculoşi’.
