Cei care susțin renunțarea la acordul cu UE argumentează că autoritățile vor deține controlul asupra frontierelor proprii și vor ”selecta doar imigranții pe care îi vor”.
De partea cealaltă a baricadei, opozanții propunerii spun că o astfel de măsură va arunca o economie sănătoasă în recesiune, în timp ce mii de cetățeni elvețieni vor fi privați de libertatea de a munci și de a trăi oriunde în Europa.
Mai mult, ministrul Justiției a declarat că o decizie de abandonare a acordului va crea o ”situație mai gravă decât Brexitul”.
Deși nu este parte a UE, Elveția vrea acces la libera piață și cooperarea cu Bruxellesul în domeniul transportului, mediului, cercetării și educației.
Prețul pentru aceste relații de colaborare a fost acela de a adera la politicile esențiale ale UE în ce privește libera circulație și controlul froniterelor, în cadrul Schengen.
UE a avertizat Elveția că nu va avea posibilitatea de a alege doar ceea ce le convine: părăsirea acordului privind libertatea de mișcare va atrage după sine și suspendarea înțelegerilor privind comerțul și piața liberă.
Campania pentru referendum a expus tensiuni în societate în legătură cu străinii, care reprezintă un sfert din populaţie.
Partidul Popular Elveţian (SVP, de dreapta), cel mai mare din parlament, conduce iniţiativa ca Elveţia să preia controlul asupra imigraţiei, repetând unele dintre argumentele politicienilor pro-Brexit folosite în campania pentru referendumul din 2016 privind ieşirea Marii Britanii din UE. Sondajele de opinie sugerează însă că partidul nu va avea succes la referendum.
Conform unui sondaj gfs.bern, 63% dintre respondenţi se opun propunerii SVP, iar numai 35% o susţin, ceea ce indică faptul că alegătorii vor stabilitate într-un moment de nesiguranţă economică în contextul pandemiei de coronavirus.
