Șapte medici ATI vorbesc despre șocul valului doi: „Toate paturile sunt pline. Vom alege cine trăiește și cine moare”. În ultima vreme, puțini pacienți care ajung pe Terapie Intensivă se fac bine, ca să-i trimitem pe secție. La ATI ajung cu saturație de oxigen în sânge de 15-20-30%, ceea ce e incompatibil cu supraviețuirea. Majoritatea pierd lupta cu virusul. Nu pot să spun că virusul are altă evoluție, că e mai virulent decât înainte. Diferența de acum – care face să avem atâtea decese și cazuri la ATI – este că înainte oamenii veneau repede la spital, erau speriați și tratamentul își făcea efectul, spune medicul ATI Alina Nistror pentru Recorder.
Mesajul teribil al extremei drepte olandeze despre pacienţii cu origini non-occidentale care „umplu“ secţiile ATI. E vorba despre un mesaj dat de unul dintre cele mai importante personaje ale mişcării de extremă-dreapta din Europa, Geert Wilders, coleg de primă linie cu Salvini sau Marine LePen, cu poziţii care foarte adesea au fost prezentate chiar mai dure şi mai intolerante decât al neo-naziştilor de la „Zori Aurii“. Ce spune el acum? Că tratamentele în spital pentru pacienţi generic numiţi „Henk şi Ingrid“ sunt amânate, pur şi simplu deoarece paturile din secţiile de urgenţă sunt ocupate de pacienţii „Mohamed şi Fatima“, „cei care nu ne vorbesc limba şi nu ne urmează regulile“, potrivit Adevărul.
Nu sunt doar Trump și Biden: 1.200 de oameni candidează la președinția SUA! Ce promit Americii o pianistă, un miliardar în bitcoin și un IT-ist de origine Navajo. BBC a vorbit cu trei candidați – cu pianista Jade Simmons, cu Brock Pierce, fost actor, în prezent antreprenor de succes în domeniul tehnologiei, și cu Mark Charles, un descendent al tribului Navajo, de profesie IT-ist, pentru a vedea ce viziune au aceștia pentru viitorul SUA. ”E abominabil faptul că o candidatură la prezidențiale costă aproape un miliard de dolari”, spun ea, citează Libertatea.
Coronavirus: Noua „normalitate” în Germania. Nu toate măsurile adoptate în ultima vreme sunt considerate eficiente şi justificate. Controversată este cea care-i vizează pe turişti, mai ales acum, în timpul vacanţei de toamnă. Turiştilor care provin din aşa-numite regiuni de risc li se refuză cazarea la hoteluri, pensiuni sau case de vacanţă din localităţi unde situaţia pandemică nu este atât de gravă. Mulţi premieri de land au criticat aceste îngrădiri şi intenţionează să reia discuţiile cu ocazia proximei conferinţe la acest nivel, scrie Deutsche Welle.
Statul știa de diploma falsă de bac a șefului Spălării Banilor din 2009. Zece clase are. Uluitor: procurorii au descoperit încă din 2009, acum 11 ani, că Laurențiu Baranga nu avea examen de bacalaureat absolvit și că diploma sa era falsă. În 2016, o instanță a decis anularea tuturor diplomelor lui Baranga. Dar cariera fostului șef al Spălării Banilor a continuat. Dosarul penal, însă, avea în acel moment șapte ani de cercetări în spate, plus etapa de judecare pe fond la instanță, scrie Newsweek.
Egiptul Antic- perioada fardului de pleoape albastru, a creionului dermatograf și a rujului roșu. Ce ritualuri de înfrumusețare foloseau egiptenii? Machiajul poate fi văzut ca un fenomen modern- devenit o industrie care generează miliarde de dolari- dar cosmeticele erau la fel de importante în viața de zi cu zi în lumea antică. De la începutul Imperiului Egiptean, bărbații și femeile din toate clasele sociale își aplicau tuș de ochi, fard de pleoape, ruj și fard de obraz- produse folosite și de femeile din ziua de azi. Imaginea civilizației Egiptene, așa cum o cunoaștem astăzi, este legată de felul în care au fost percepute cele 2 regine faimoase: Cleopatra și Nefertiti, scrie Punct.News.
Cum se sfârșește o pandemie. Ce ne învață istoria: crizele se sting, însă virusurile și bacteriile sunt încă printre noi. Aflați în mijlocul unei pandemii COVID care a infectat oficial peste 37 de milioane de persoane și a ucis peste un milion, ne punem speranțele într-un vaccin care va duce la dispariția bolii. Pandemia va fi stinsă în cele din urmă, dar virusul nu va fi probabil eliminat. Istoria arată că cei mai mulți patogeni care au ucis sute de milioane de oameni în secolele trecute sunt încă activi în societate. Spre exemplu, ciuma mai este prezentă și acum, în special în anumite regiuni din Africa, dar și în Asia și nu numai, însă numărul deceselor este relativ mic, scrie BBC News, citat de Libertatea.
