Ministerul Justiţiei, condus de social-democrata Christine Lambrecht, a luat iniţiativa de a declina la feminin toate titulaturile şi funcţiile din acest text de lege consacrat redresării judiciare şi insolvabilităţii. Astfel, „directoare” a fost preferat în locul „directorului”, la fel şi „angajata”, „consumatoarea” şi „debitoarea”.
Însă această turnură de la predominanţa obişnuită a formelor masculine nu pare să aibă trecere în guvernul Angelei Merkel. Ministerul de Interne, condus în prezent de conservatorul bavarez Horst Seehofer, a decis să respingă proiectul şi a cerut rescrierea lui, a anunţat un purtător de cuvânt al ministerului, invocând un risc de neconstituţionalitate.
„Masculinul generic, adică utilizarea formei masculine în limbaj, este recunoscut pentru persoanele celor două sexe. Femininul generic, în schimb, nu este în prezent admis pe plan lingvistic pentru a fi utilizat pentru persoanele de sex masculin şi feminin”, a pledat purtătorul de cuvânt.
Ministerul Justiţiei a acceptat ca proiectul de lege să fie revizuit înainte de a fi prezentat în Consiliul de Miniştri. Elaborarea textului „nu a fost încă încheiată”, a anunţat o purtătoare de cuvânt a Ministerului federal al Justiţiei.
Această iniţiativă a suscitat furia partidului conservator al cancelarului federal, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care aşteaptă o prezentare rapidă a acestei legi menite să evite falimentul a numeroase întreprinderi germane afectate de pandemie. Legea ar urma inclusiv să prelungească durata de timp înainte ca o întreprindere să-şi declare insolvabilitatea.
„Dragă dnă Lambrecht, ar fi bine să vă alegeţi orice altă lege pentru astfel de trucuri”, a declarat secretarul general al Consiliului economic al CDU, Wolfgang Steiger. „Timpul pentru o reformă a legii asupra insolvabilităţii se scurge, însă Ministerul federal al Justiţiei nu o tratează la modul serios”, a criticat el.
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a comparat această iniţiativă cu „comportamentul provocator al unui copil, ceea ce nu este demn de o doamnă ministru”.
Lovitura de graţie a venit, însă, de la Asociaţia Limbii Germane (VDS), care consideră că „utilizarea acestei formulări înşelătoare pur şi simplu invită la contestarea unei legi”.
