Întrebat duminică seara, la postul B1TV, dacă tatăl său a lucrat în aparatul Securității, acesta a răspuns că „Da, a lucrat până în iunie 1949”.
Ce a declarat Alexandru Rafila despre informațiile apărute cu privire la tatăl său:
- Foarte multe din informații nu sunt adevărate. Tatăl meu a terminat Facultatea de Medicină în 1960, eu m-am născut în 1961, iar evenimentele la care faceți dvs. referire s-au petrecut în anii 1948-1949.
- [Tatăl dvs a lucrat în aparatul Securității?] Da, a lucrat până în 1949, în iunie.
- Eu nu știu foarte multe lucruri, am aflat despre aceste lucruri când eram student.
- [Este tatăl dvs același din documentele CNSAS, în care se menționează că s-a născut în 1920 în URSS?] Da, este adevărat. Bunicul meu a fost prizonier în Rusia. A lucrat în Armată, a fost prizonier și s-a întors cu un copil din Rusia, tatăl meu.
- În primul rând că filmul respectiv, „Memorialul Durerii” cu tatăl meu, nu a fost obiectiv. Pentru că, dincolo de lucrurile pe care el le-a făcut și cu care eu nu sunt de acord – adică, în mod evident, apartenența la Securitate în acea perioadă din punctul meu de vedere este un lucru absolut condamnabil – a pus în paralel un film despre uciderea unor țărani din județul Arad. Acel lucru s-a întâmplat după două luni și jumătate după ce tatăl meu fusese exclus din Securitate, dat afară din PCR, el era membru de partid.
- Iar tatăl meu ulterior a avut de suferit, a fost exclus din Facultatea de Medicină timp de șase luni, pentru că a fost considerat un element dușmănos.
- Deci lucrurile sunt diferite, dar probabil că dna Hossu-Longin a pus alături două elemente, faptul că tatăl meu a fost în cadrul Securității județului Arad până în iunie 1949 și a prezentat filmul uciderii țăranilor din august 1949. Or aceste două lucruri nu sunt superpozabile. El nu a fost implicat în acel masacru.
- Da, tatăl meu a fost student la Medicină, a terminat al doilea Facultatea de Medicină, în 1960. La vârsta de 40 de ani. Nu era student când lucra la Securitate în județul Arad. A fost student la București în perioada 1954-1960.
- Tatăl meu a fost militar, a luptat pe front până în 1945, adică până pe la 25 de ani, ulterior a fost trimis la o școală…
- Eu v-am spus, am aflat aceste lucruri abia când eram student, când aveam în jur de 20 de ani. Mă afectează, sigur, și emoțional, dar nu văd unde este vina mea pentru că sunt fiul tatălui meu. Mi se pare absolut de nepermis modul în care este prezentat acest lucru.
- A fost un atac concertat, în mod evident, și e legat de opțiunea politică pe care am avut-o.
- [Ce v-a zis tatăl dvs în anii ’80 când ați aflat? Că regretă perioada aceea, v-a relatat ceva din trecutul său?] Întrucât în acea perioadă noi trăiam într-un regim opresiv, am fost destul de intolerant. Pentru că, vă dați seama, și noi într-un fel eram afectați direct de ceea ce se întâmplase în urmă cu 30 de ani. El sigur că a avut momente în care a regretat cu siguranță acel lucru, mai ales că a fost și el la un moment dat afectat – nu vreau în vreun fel să îl scuz, pentru că nu există o astfel de scuză.
- A fost exclus din Securitate și a fost dat afară și din Partidul Comunist pentru că nu era corespunzător sarcinilor pe care trebuia să le îndeplinească. Nu a intrat în amănunte, dar probabil pentru că în acea perioadă erau presiuni mari pentru rezolvarea problemelor legate de colectivizare și faptul că el nu a putut să le pună în practică – lucrurile acestea au condus la excluderea lui.
Despre candidatura sa la parlamentare pe listele PSD, în contextul acestor dezvăluiri, medicul Alexandru Rafila a afirmat:
- „Ajungem într-o situație paradoxală: oricine are o intenție bună și încearcă să ajute la îmbunătățirea imaginii Parlamentului, la schimbarea mentalității că oamenii merg în Parlament în interes personal și nu în interesul public, oricine face acest lucru este automat atacat sau se încearcă excluderea lui. Eu n-am de ce să renunț la ceea ce am început, nu cred că a avea o opțiune social-democrată este un lucru rușinos. Cred însă că intoleranța și ceea ce se întâmplă în momentul de față, încercarea de a anihila o persoană care are o imagine publică și care ar putea să aducă procente în aceste alegeri, cred că este o lipsă de democrație și dacă ne vom îndrepta în acest sens țara noastră nu va ajunge niciodată o țară europeană”.
În ultimele zile, în spațiul public a apărut informația că medicul Alexandru Rafila ar fi fiul lui Alexandru Rafila, născut în 1920 în URSS și responsabil de masacrul armat de pe Valea Crișului Alb la sfârșitul anilor ’40.
Conform CNSAS, a existat un ofițer de Securitate numit Alexandru Rafila care a condus Serviciul Securității Arad între 1948 și 1949, a scris Newsweek.
Despre acest Alexandru Rafila a vorbit și realizatoarea de la TVR Lucia Hossu-Longin: „Alt absolvent de patru clase primare, Alexandru Rafila, ajuns comandantul Securităţii din Arad, care a executat 27 de ţărani în mijlocul satelor ce se opuneau colectivizării, mi-a mărturisit că în anii aceia „cu timbrul acesta de revoluţionară m-ar fi arestat”… (ep. 6 al seriei).”
