Dezbaterea televizată din 29 septembrie 2020 a putut lăsa să se creadă că între Donald Trump și Joe Biden totul se reduce la o înfruntare de personalități. Cei doi candidați la alegerile prezidențiale apără totuși idei, chiar dacă programul actualului președinte al Statelor Unite este articulat mai puțin detaliat și mai puțin sofisticat decât cel al adversarului său democrat. Covid-19 a ajuns, totuși, să domine agenda și a făcut din sănătate primul subiect de îngrijorare a alegătorilor. Cu atât mai mult cu cât în Statele Unite, accesul cetățenilor la o asigurare de sănătate și la îngrijiri de sănătate este strâns legat de locul de muncă – al căror procentaj a scăzut dramatic din cauza măsurilor luate pentru a opri epidemia.
Sănătate
Donald Trump:
Nereușind să abroge Obamacare, Donald Trump s-a străduit să golească de substanță această reforma prin care guvernul lui Barack Obama a încercat să democratizeze accesul la îngrijirile de sănătate. “Obamacare va fi înlocuit printr-o alternativă NET mai bună și DE DEPARTE mai puțin scumpă, dacă va fi anulat de Curtea Supremă”, a promis dl Trump. Într-adevăr, Curtea Supremă trebuie să se pronunțe din nou pe această reformă pe 10 noiembrie. Pe linia dorită de republicani, președintele american pledează pentru impunerea de limite Medicaid, un program destinat să dea o asigurare de sănătate persoanelor cu venituri scăzute.
El a promis totuși să reducă prețul medicamentelor, în special importându-le din țări străine.
Joe Biden:
Nesurprinzător, Joe Biden intenționează nu numai să refacă în totalitate Obamacare, ci și să-i extindă beneficiile pentru – a promis el – 97% dintre americani. Printre direcțiile avute în vedere, propunerea unei asigurări publice copiate după modelul Medicare (programul existent deja pentru seniori) și reducerile fiscale pentru a ajuta clasa mijlocie să-și plătească primele. Dorește nu numai să-i ajute pe cei mai săraci, ci și pe cei care au venituri prea mari pentru a fi ajutați, dar prea mici pentru a beneficia de îngrijiri de sănătate de calitate. Biden vrea de asemenea să combată concentrarea în cadrul industriei farmaceutice și puterile exorbitante care decurg de aici pentru a fixa prețurile medicamentelor. Pentru a crește concurența, el intenționează să le permită concetățenilor săi să cumpere medicamente din străinătate.
Economie şi locuri de muncă
Donald Trump:
Moştenind o economie solidă, republicanul s-a putut lăuda, în mandatul lui, cu o creştere continuă a PIB, un optimism debordant pe Wall Stret şi un nivel al şomajului istoric de scăzut. Pandemia de coronavirus, sinonimă cu o severă criză economică, a venit să măture acest castel de cărţi de joc. Fără a-l destabiliza pe Donald Trump, care se prezintă drept singurul capabil să refacă „cea mai bună economie din istorie”.
Una din promisiunile lui de bază este crearea a 10 milioane de noi locuri de muncă în zece luni şi a unui milion de noi întreprinderi mici.
Cum? „Vom continua să reducem impozitele şi reglementările la niveluri nemaivazute înainte”, a explicat el, angajându-se să dezvăluie în acest an un „Pachet de reducere a impozitelor 2.0”. El vrea de asemenea să lărgească Zonele de Oportunitate, un program care furnizează incitări fiscale pentru cei care investesc în comunităţi defavorizate – dar al căror impact asupra acestora din urmă este pus la îndoială.
Deşi politicile sale i-au favorizat în special pe americanii bogaţi, Donald Trump caută să dea garanţii clasei muncitoare, care constituie o parte a electoratului său. El s-a declarat recent „deschis” pentru o creştere a salariului minim la 15 dolari pe oră – în situaţia în care acesta stagnează la 7,25 dolari de un deceniu. Acelaşi Trump declarase totuşi că veniturile americanilor sunt deja „prea ridicate”…
Joe Biden:
Economia şi locurile de muncă reprezintă fără îndoială terenul cel mai dificil pentru Joe Biden. Epidemia a modificat fără îndoială situaţia, dar, continuând, paradoxal, să performeze, Bursa poate sugera că era Trump se face în continuare simţită, cel puţin pentru cei avuţi. Promiţând să abroge reforma fiscală, Biden a dat apă la moară rivalului său republican, care asigură convingător că toţi americanii vor plăti impozite mai mari dacă adversarul lui va câştiga. De aceea, Joe Biden nu vrea să restabilească economia de dinainte de Covid-19, ci mai curând să creeze o economie nouă, modernă şi mai bună. Accentul e pus, de exemplu, pe dezvoltarea energiilor durabile şi pe investiţia în serviciile publice sau sociale, fie că este vorba de creşe, educaţie, persoane în vârstă sau cu handicap.
Discriminări rasiale
Donald Trump
Cel care se prezintă ca „persoana cea mai puţin rasistă din lume” este acuzat că a aţâţat tensiunile rasiale în Statele Unite. Dl Trump a cerut să se dea un răspuns militar manifestaţiilor care au urmat asasinării afro-americanului George Floyd de către poliţie.
Generând un sentiment de teamă în electoratul lui, majoritar alb, el a promis să facă să domnească „legea şi ordinea” în ţară, pe care totuşi o conduce de patru ani. Dl Trump a numit mişcarea Black Lives Matter „simbol al urii” şi se opune ferm diminuării fondurilor serviciilor de poliţie. Respingând ideea că există un rasism sistematic în cadrul societăţii americane, actualul ocupant al Casei Albe propune puţine proiecte orientate spre comunitatea afro-americană. După părerea lui, aceasta va beneficia inevitabil de crearea „celei mai bune economii din lume”.
Joe Biden
Asociat cu anii Obama, Joe Biden este în elementul lui când vorbeşte despre discriminari rasiale, deşi partenera lui de listă, Kamala Harris, a fost cea care i-a reproşat, la dezbaterea televizată a primarelor democrate, un angajament uneori echivoc, pe vremea când era senator de Delaware, în favoarea desegregării în şcoli. Candidatul intenţionează să nu lase să planeze nicio îndoială astăzi privilegiind reducerea inegalităţilor economice şi sociale. El promite 50 de miliarde de dolari pentru finanţarea proiectelor antreprenorilor de culoare în parteneriatele public-private şi 100 de miliarde de dolari pentru împrumuturi cu dobândă mică pentru a susţine programe care să fie benefice pentru aceste comunităţi. Mai multe iniţiative urmăresc să faciliteze crearea de IMM-uri de către cetăţeni provenind din rândul minorităţilor.
Migraţie
Donald Trump:
Republicanul a făcut din lupta contra imigraţiei calul său de bătaie. El s-a angajat să continue construirea zidului la graniţa dintre Statele Unite şi Mexic – el a obţinut o finanţare pentru a construi 716 km din cei 1.160 km de zid promişi. El mai vrea să pună capăt loteriei vizelor – sistem de tragere la sorţi care permite în fiecare an unui număr de 50.000 de străini să se stabilească în Statele Unite – ca şi „migraţiei în lanţ (bazate pe reîntregirea familiilor). Aceasta, pentru a instaura un sistem exclusiv pe bază de merit.
Donald Trump ar vrea de asemenea să blocheze accesul imigranţilor clandestini la ajutorul social sau la asigurări de sănătate. El are ambiţia de a face să dispară oraşele sanctuar – de unde poliţia nu predă migranţii ilegali autorităţilor federale – pentru a „reface cartierele noastre şi a ne proteja familiile”. Astfel, republicanul continuă să asocieze aceste persoane cu pericolul, ca şi în timpul campaniei electorale din 2016.
Joe Biden:
Înainte de orice, Joe Biden înţelege să „reafirme valorile Americii ca naţiune de imigranţi”. Mai curând decât un zid, candidatul democrat vrea să construiască punţi şi să ducă o politică de imigraţie care să fie în acelaşi timp „justă şi umană”. Deşi acceptă că frontierele trebuie să fie controlate eficient, Biden înţelege să fie respectate drepturile refugiaţilor şi solicitanţilor de azil. El nu va mai acţiona pentru separarea copiilor de părinţi, ci va reface diferite dispozitive care protejează reîntregirea familială. Biden reafirmă pertinenţa programelor lansate sub preşedinţia lui Obama (în special în favoarea celor numiţi “Dreamers”, tinerii ajunşi clandestin în Statele Unite pe când erau minori) şi aminteşte sprijinul pentru reforma imigraţiei care se bucură de un larg sprijin în cele două partide, dar pe care majoritatea republicană din Camera Reprezentanţilor a respins-o totuşi în 2013.
Probleme sociale
Donald Trump:
Avortul este fără îndoială chestiunea care divizează cel mai mult politica americană. Pentru a electriza electoratul american evanghelic şi ultra-conservator, republicanul se prezintă drept garant al restricţionării acestui drept al femeilor. Motiv pentru care încearcă să o numească in extremis pe Amy Coney Barret, catolică practicantă, în locul judecătoarei progresiste şi decane a Curţii supreme Ruth Bader Ginsburg, decedată în septembrie. În ianuarie, Donald Trum a devenit primul preşedinte care a asistat la o manifestaţie anti-avort. Această poziţie ultraconservatoare se manifestă şi în ce priveşte drepturile comunităţii LGBT, pe care s-a străduit să le limiteze în cei patru ani de preşedinţie a sa. Donald Trump este un fervent apărător al celui de-al Doilea Amendament din Constituţie. Poziţia sa rămane vagă în ce priveşte verificarea antecedentelor unei persoane care doreşte să-şi procure o armă. El a declarat, dimpotrivă, că nu există „niciun apetit politic” pentru introducerea puştilor de atac. Şi se opune ideii de a-i obliga pe deţinătorii de arme de foc să şi le înregistreze.
Joe Biden:
Poziţiile unui candidat democrat în dezbaterile sociale sunt clare, dar uneori dificil de susţinut în faţa caricaturizării de către adversarii săi republicani în timpul cursei prezidenţiale. Joe Biden susţine libertatea de a avorta, drepturile minorităţilor sexuale, uniunea între parteneri de acelaşi sex – principii care nu trebuie să apară în contradiţie cu convingeri religioase puternice (care trebuie revendicate întotdeauna dacă vrei să fii ales în America). Problema armelor de foc impune un exerciţiu de echilibristică: trebuie să-ţi proclami ataşamentul la acest drept constituţional, dar să ceri controale mai eficiente pentru ca armele „să nu cadă în mâini rele”. Biden vrea să interzică vânzarea puştilor de asalt şi a încărcătoarelor de mare capacitate, dar şi vânzarea online a armelor şi muniţiilor.
Climă
Donald Trump:
În septembrie, dl Trump a prezis că „începe răcirea climei” şi estimează că „ştiinţa nu ştie” de fapt ce înseamnă schimbările climatice. Cu aceste puternice convingeri, înţelege să-şi continue politica ce constă în reducerea la zero a măsurilor de protecţie a mediului ale fostului preşedinte democrat Obama şi în promovarea combustibililor fosili. Extragerea de gaze naturale prin fracturare hidraulică este, după părerea lui, un mijloc de a crea locuri de muncă şi a menţine preţuri fiabile la energie. Preşedintele înţelege să stimuleze, de altfel, o renaştere a „frumosului cărbune curat”, combustibil care emite cel mai mult dioxid de carbon când arde.
Joe Biden:
Candidatului democrat îi place să spună că este cunoscut drept un pionier în materie de luptă contra schimbărilor climatice pentru că a fost iniţiatorul, în 1986, a unei prime legi în domeniu. Ca vicepreşedinte, el a fost direct implicat în negocierea acordului de la Paris din 2015 şi ar trebui, logic, să facă din nou din Statele Unite un participant la acest tratat pe care Donald Trump l-a denunţat. Biden are ambiţii mari: el se angajează să creeze o economie bazată exclusiv pe energii regenerabile şi cu zero emisii de carbon până în 2050 cel mai târziu. Planul lui pentru a reuşi acest lucru combină diverse măsuri, de la construirea de mici centrale nucleare la ameliorarea motoarelor automobilelor sau avioanelor, de la transformarea tehnicilor agricole la sanctuarizarea spaţiilor marine şi terestre pe care Donald Tump a vrut să le deschidă pentru exploatare energetică. Cercetarea şi inovarea în materie de mediu sunt în centrul proiectului economic al campaniei prezidenţiale a candidatului democrat.
Politică externă şi comerţ
Donald Trump:
America first. Candidatul republican rămâne fidel acestei concepţii de politică externă, care constă în a acţiona singur, cu riscul de a-şi înstrăina partenerii şi a renunţa la locul de lider al multilateralismului. Pentru a slăbi legăturile economiei americane cu economia altor ţări şi a promite noi locuri de muncă pentru clasa muncitoare, el se angajează să stimuleze industria prelucrătoare naţională şi să descurajeze companiile să-şi delocalizeze activităţile. Mândru că este „primul preşedinte care ţine piept Chinei”, el intenţionează să continue războiul nervilor cu Beijingul.
Pe teren geopolitic, Donald Trump îşi menţine sprijinul pentru Israel şi intenţionează să-şi sporească eforturile pentru a face să fie recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului. În acelaşi timp, vrea să continue strategia presiunilor faţă de Iran, faţa de care a denunţat acordul privind nuclearul. În domeniul militar, retragerea trupelor americane din Afganistan rămâne un obiectiv cheie al lui Donald Trump. Pe de altă parte, dacă va fi reales, republicanul va continua să facă presiuni asupra aliaţilor din NATO să-şi crească propriile cheltuieli pentru apărare.
Joe Biden:
Pentru că a prezidat mai mulţi ani Comisia de afaceri externe din Senat, Joe Biden are cunoştinţe solide în probleme internaţionale şi pune mai mult preţ pe multilateralism decât Donald Trump. Aşa cum Barack Obama a restabilit un climat de încredere cu aliaţii Americii după tumultuoşii ani Bush, reprezentantul democrat ar trebui să repare daunele produse în epoca Trump, în special în cadrul NATO. Dacă va încerca, logic, să reabiliteze acordul nucler cu Iranul (de vreme ce a fost încheiat sub preşedinţia lui Obama), nu ar trebui, în schimb, să repună în discuţie mutarea la Ierusalim a Ambasadei Statelor Unite în Israel. Se poate, totuşi, conta pe ceva mai multă bunăvoinţă faţă de palestinieni. Marea necunoscută rămâne atitudinea pe care o va adopta Biden faţă de China: se va arăta probabil mai puţin agresiv, dar, în contextul post-Covid, îi va fi imposibil să ignore dezechilibrul imens al schimburilor comerciale.
