Doar 6 din 10 români s-ar vaccina împotriva noului coronavirus dacă vaccinul ar fi disponibil, ceea ce plasează România printre ultimele țări în privința acceptării vaccinului, arată datele unui studiu recent realizat de Ipsos în rândul a peste 20.000 de adulți din 28 de țări. Principalul motiv anti-vaccinare este același – teama de reacții adverse, menționată de 56% dintre respondenți la nivel global și de 66% dintre români, în special de cei peste 55 ani. Românii care nu vor să se vaccineze au mai menționat în proporție de 33% că nu au încredere în eficiența vaccinului.
La nivel global 3 din 4 adulți (74%) s-ar vaccina anti-COVID, dacă vaccinul ar fi disponibil. Cel mai mare nivel de acceptare este în China, unde aproape toate persoanele intervievate (97%) au declarat că sunt de acord cu vaccinarea.
În afară de China, țările care au înregistrat cea mai mare deschidere către vaccinare sunt cele cu o rată mare de infectare (peste 8.000 cazuri la 1 milion de locuitori) și un ritm accelerat de creștere a cazurilor. Este vorba de Brazilia (unde 88% din populația adultă ar vrea să se vaccineze) și India (87%). India ocupă locul 2 mondial, cu peste 7 milioane de persoane infectate, urmată de Brazilia – cu 5 milioane de cazuri. În topul țărilor cu un interes ridicat de vaccinare este și Australia (88% intenționează să se vaccineze), țară care nu se confruntă în prezent cu un nivel ridicat al cazurilor de coronavirus, însă este una dintre țările pro-vaccinare în general.
La polul opus, printre țările cele mai sceptice cu privire la vaccinarea anti-COVID se află România (57% ar vrea să se vaccineze), statele vecine – Ungaria și Polonia (56%, fiecare), precum și Rusia, cu 54%. Rusia, deși este prima țară care a aprobat un vaccin anti-COVID, se confruntă cu cea mai mare reticență față de vaccinare în rândul populației.
- Care este situația în România?
Românii au păreri foarte polarizate în ceea ce privește vaccinarea anti-COVID, existând atât un grup de persoane deschise către vaccinare (57%), precum și un grup destul de consistent care se opune vaccinării (43%).
Bărbații români sunt mai degrabă pro-vaccinare (68% intenționează să se vaccineze), comparativ cu femeile (49%).
Studiile pe care Ipsos le-a desfășurat pe parcursul stării de urgență indicau faptul că femeile sunt mult mai alarmate și preocupate în ceea ce privește riscul de infectare, în timp ce bărbații erau mai degrabă sceptici și pragmatici. Cu toate acestea, rezultatele recente ne confirmă faptul că există o tensiune în modul în care femeile își gestionează anxietatea, astfel încât teama femeilor pare să funcționeze în contradictoriu – ‘teama de a se îmbolnăvi’, pe de o parte și ‘teama de a se vaccina’, pe de altă parte.
Pe grupe de vârstă, în mod paradoxal la o prima vedere, tinerii și persoanele mai în vârstă sunt de aceeași parte a baricadei – 66% dintre persoanele tinere (16-24 ani), respectiv 66% dintre persoanele peste 55 ani sunt pro-vaccinare, față de 51% în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25-55 ani.
“Această aliniere de păreri între tineri și maturi ne-a surprins inițial, având în vedere că de regulă în studii observăm că atitudinile, valorile și comportamentele între cele două segmente de vârstă se află puternic în opoziție – îl putem numi ‘conflictul dintre generații’ sau ‘generația Baby Boomers versus generația Z’. Deși ne așteptam ca persoanele mai mature să aibă o atitudine pro-vaccinare, având în vedere că sunt în grupul de risc, deschiderea tinerilor spre vaccinare nu este total surprinzătoare și este cel mai probabil generată de dorința lor de a reveni la normalitate, de a scurta astfel perioada pandemiei printr-o imunizare cât mai rapidă. În plus, tinerii sunt o generație mult mai ‘disciplinată social’, mai responsabilă ecologic, deci mult mai dispusă să accepte și să urmeze recomandările medicale și restricțiile sociale impuse oficial”, declară Laura Arpad, Healthcare Lead în cadrul Ipsos România.
- De ce nu vor românii să se vaccineze?
Atât în România, cât și în toate țările în care studiul a fost realizat, principalul motiv anti-vaccinare este același – teama de reacții adverse, menționată de 56% dintre respondenți la nivel global și de 66% dintre români, în special de cei peste 55 ani.
România se află în topul țărilor care se tem de posibile reacții adverse, alături de Spania (70%), Suedia (68%) și Polonia (65%).
Al doilea contra-argument este dat de neîncrederea în eficiența vaccinului, menționată de 29% dintre persoanele intervievate la nivel global. Mai multe mențiuni (peste media globală) sunt înregistrate de Rusia și Polonia (44%), la polul opus fiind China (12%) și Mexic (9%). Românii care nu vor să se vaccineze au menționat în proporție de 33% că nu au încredere în eficiența vaccinului și, din nou, în special persoanele de peste 55 ani sunt neîncrezătoare.
În prezent, la nivel mondial, sunt în lucru peste 100 de variante de vaccin anti-COVID. 20 dintre ele au intrat în faze avansate de testare, însă va fi o provocare majoră pentru autoritățile globale și locale să gestioneze pandemia prin vaccinarea masivă, având în vedere lipsa de încredere care planează în rândul populației din multe țări.
Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în perioada iulie-septembrie 2020 pe un eşantion de peste 20.000 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 16 şi 64 de ani, din următoarele țări: Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Malaezia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Peru, Polonia, România, Rusia, Spania, SUA, Suedia, Turcia și Ungaria.
