Din cele cel puțin șase specii de oameni primitivi, toate aparținând genului Homo, numai noi – Homo Sapiens am reușit să supraviețuim. Un studiu publicat săptămâna trecută în revista One Earth, combinând simulări climatice și analiza fosilelor în căutarea indiciilor arată că dispariția strămoșilor noștri arată că schimbarea climei – inabilitatea de adaptare la creșterea sau scăderea temperaturilor – a jucat un rol major.
„Descoperirile noastre arată că în ciuda inovațiilor tehnologice ca utilizarea focului și a unor unelte de piatră mai avansate și a formării de rețele sociale complexe, chiar – în cazul Neanderthalilor – a producerii de vârfuri de sulițe lipite, a hainelor croite și a unui volum bun de schimburi culturale și genetice cu Homo Sapiens, speciile trecute de oameni nu au putut supraviețui schimbărilor climatice intense”, spune Pasquale Raia de la Università di Napoli Federico II. „Au încercat din greu; au ajuns în cele mai calde locuri accesibile pe măsură ce vremea se răcea, dar în cele din urmă nu a fost suficient”.
Pentru a face lumină cu privire la extincția speciilor Homo, inclusiv H. habilis, H. ergaster, H. erectus, H. heidelbergensis, H. neanderthalensis și H. sapiens, cercetătorii s-au bazat pe un simulator de înaltă rezoluție al climei, care oferă date privind temperatura, precipitațiile și altele pe ultimele 5 milioane de ani. Au studiat și o bază extinsă de date privind fosile descoperite în peste 2.750 de situri arheologice pentru a modela evoluția în timp a nișei climatice a speciilor Homo. Scopul a fost înțelegerea preferințelor climatice ale acelor oameni și cum au reacționat ei la schimbările climei.
Studiile au oferit dovezi solide că trei specii Homo – H. erectus, H. heidelbergensis, H. Neanderthalensis – au pierdut o cotă semnificativă din nișa climatică înainte de a dispărea. Această reducere a coincis cu schimbări nefavorabile bruște ale climei globale. În cazul Neanderthalilor, concurența cu H. Sapiens le-a înrăutățit și mai mult situația.
„Am fost surpinși de regularitatea efectelor schimbărilor climatice”, spune Raia. „A fost limpede ca lumina zilei că pentru speciile extincte și numai pentru ele, condițiile climatice au devenit prea extreme chiar înainte de dispariție și numai în acel moment”.
Raia notează că există incertitudini în reconstrucția paleoclimatică, identificarea rămășițelor fosile și vârsta siturilor cu fosile. Dar, spune el, principalele concluzii „rămân adevărate în toate ipotezele”. Rezultatele pot servi ca un fel de avertizare pentru oamenii de azi care se confruntă cu schimbări fără precedent ale climei, apreciază Raia.
