De ce trebuia reziliat contractul cu Topolinski. Afaceristul amenință jurnaliști ● Nume de cod ENESCU. Din culisele eşecului statului român de a cumpăra afacerile CEZ din România ● Cine sunt cei trei tineri care încearcă să ne ferească de ţepele de Black Friday ● Programul de guvernare PSD: 2021 vs 2016. Unde au disparut marile proiecte de investitii ● Blue Air a primit prima tranşă dintr-un credit de 300 de milioane de lei ● CNIPMMR propune 11 măsuri şi 60 de proiecte pentru dezvoltarea economiei naţionale ● 10 cele mai importante legi pe care le pregătește Comisia Europeană ● Oferta fiscală a Alianței USR-PLUS, explicată de Claudiu Năsui ● România semnează acord și cu Franța pentru extinderea și retehnologizarea Cernavodă, după cel cu SUA ● Ajutoarele de stat de 2.000-200.000 Euro: Reprezentanții patronilor IMM au discutat cu cei de la Ministerul Economiei și au unele cerințe
Nume de cod ENESCU. Din culisele eşecului statului român de a cumpăra afacerile CEZ din România prin consorţiul Electrica/Hidroelectrica/SAPE: ofertă cu 30% sub primul loc, în spatele ungurilor, indienilor şi Macquarie. Statul român a plătit cu milioane de lei avocaţi, consultanţi, auditori pentru a pierde fără drept de apel cea mai importantă tranzacţie din energia românească ultimilor ani, eşecul de a cumpăra activele CEZ România încununând 30 de ani de lipsă de investiţii majore din partea statului într-un domeniu în care an de an, la nivel declarativ, este caracterizat drept strategic. Sub numele de cod ENESCU, tranzacţia prin care consorţiul românesc format din Electrica, Hidroelectrica şi SAPE voia să cumpere activele CEZ România a eşuat din cauza unei oferte mai slabe faţă de cea a competitorilor. Cu toate că tranzacţia prin care australienii de la Maquarie au cumpărat activele CEZ România, estimată de ZF la circa 1 miliard de euro, a fost anunţată public vineri 23 octombrie 2020, până luni seară la închiderea ediţiei niciunul dintre peţitorii români din consorţiu – Electrica, Hidroelectrica, SAPE – încă nu anunţase public cum a fost posibil să piardă în faţa australienilor, scrie Ziarul Financiar.
Cine sunt cei trei tineri care încearcă să ne ferească de ţepele de Black Friday. Pentru ce companii şi state produc ei azi valoare adăugată. După cum probabil ştiţi deja, cel mai citit material al săptămânii trecute (şi locul III, alltime) pe blogul FinEco24News a fost cel referitor la ofertele de Black Friday şi cum ne putem feri de mult mediatizatele, de-a lungul vremii, păcăleli prin care unii agenţi economici încearcă să îşi crească vânzările la momentul respectiv. Am văzut atunci cum pricy.ro, un comparator poate prea puţin mediatizat, ne poate feri de astfel de ţepe, oferindu-ne preţuri actualizate din foarte multe magazine pentru acelaşi produs şi, în plus, afişând şi un istoric al acestor preţuri. Curiozitatea jurnalistică m-a împins să merg mai departe şi să văd ce este în spetele acestui site. Ce am descoperit? Poveşti interesante, dar care ar trebui să ne întristeze, încă odată. În spatele Pricy.ro stau trei tineri specializaţi în IT, născuţi în Moldova dar care astăzi trăiesc şi creează Produs Intern Brut pentru state cum ar fi Irlanda sau Grecia. Cine sunt aceştia? Într-o ordine aleatoare, Sorin Oboroceanu, din Iaşi, astăzi software developer la Walmart in Irlanda, Vlad Bălan, din Bacău, VP R&D la ThryveAI, o platformă de egrocery în Irlanda și Simona Costeniuc, din Piatra Neamţ, în acest moment Freelancer în Grecia. Am stat de vorbă cu Vlad Bălan, încercând să aflu mai multe despre acest demers antreprenorial. L-am întrebat pentru început care este povestea acestui business: când şi cum a început el, de unde ideea? scrie FinEco24News.
Blue Air a primit prima tranşă dintr-un credit de 300 de milioane de lei. Compania aeriană românească Blue Air anunţă că a primit prima tranşă dintr-un credit de 300.775.000 lei pentru sprijinirea activităţii afectate de pandemie, precizând că se pregăteşte pentru redresare începând cu primăvara anului 2021.„Ne bucurăm să anunţăm pasagerii şi partenerii noştri comerciali că, după 6 luni de la adoptarea de către Guvernul României a Memorandum-ului prin care s-a decis sprijinirea companiilor TAROM şi Blue Air pentru a compensa efectele deciziei de suspendare a zborurilor de către statul român, vineri, 23 octombrie 2020, au fost finalizate toate demersurile de operaţionalizare a creditului de 300.775.000 milioane lei acordat de Eximbank cu garanţie de stat. Pentru referinţă, este vorba de un credit pe 6 ani, cu dobânda ROBOR + 4% + comision pentru fondul de risc de 2% pe an, garantat cu o serie de active, inclusiv 75% din acţiunile Blue Air Aviation S.A. şi ale acţionarului principal, Airline Invest S.A.”, arată un comunicat al companiei, citat de adevărul.ro
CNIPMMR propune 11 măsuri şi 60 de proiecte pentru dezvoltarea economiei naţionale. Antreprenorii din ţara noastră au întocmit un program de guvernare 2021-2024 al mediului de afaceri, document ce se bazează pe patru piloni şi care a fost prezentat, ieri, într-o conferinţă de presă, de Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Oficialul a spus: „Dorim ca măsurile prevăzute de acest program să fie preluate de partidele politice în programele de guvernare pe care şi le propun. Am văzut că Sorin Grindeanu, prim-vicepreşedintele PSD şi deputatul social-democrat Marius Budăi au spus că programul de guvernare al PSD a fost discutat cu partenerii sociali. Pe noi nu ne-a întrebat nimeni ce părere avem. Am văzut în programul PSD o idee preluată de la USRPLUS privind neimpozitarea salariului minim pe economie. Această măsură este o greşeală, pentru că bugetul de stat se bazează şi pe contribuţiile plătite de cei 1,5 milioane de angajaţi cu salariul minim, dintr-un total de 5,3 milioane de salariaţi. Ceea ce reprezintă o pierdere de peste 20% din contribuţiile sociale şi din impozitul pe venit”, scrie ziarul Bursa.
10 cele mai importante legi pe care le pregătește Comisia Europeană. Comisia Europeană a adoptat săptămâna trecută programul său de lucru pentru 2021, program care conține între altele noi inițiative legislative circumscrise celor șase direcții menționate în Orientările politice ale președintei Ursula von der Leyen.
Între cele 44 de importante propuneri legislative anunțate de Comisie pentru anul viitor se regăsesc proiecte care se dezbat deja la nivel de principiu la Bruxelles și care vor împinge UE pe drumul conturat de viziunea echipei Ursulei von der Leyen, potrivit cursdeguvernare.ro.
Oferta fiscală a Alianței USR-PLUS, explicată de Claudiu Năsui: zero taxe pe salariul minim, rezolvă și sărăcia și migrația forței de muncă. Economica.net a solicitat economiștilor celor trei mari forțe politice care se luptă acum pentru poziții în parlamentul României să explice oferta fiscală cu care cer voturi românilor. Azi v-o înfățișăm pe cea a Alianței USR-PLUS, explicată de Claudiu Năsui,vicepreședinte USR și actual deputat de București, considerat în general vocea din Alianță care vorbește despre economie. Oferta Alianței este eliminarea eșalonată a tuturor taxelor pe salariul minim. Mâine, vom publica oferta fiscală a PSD, explicată de economistul partidului, Cristian Socol.Oferta de politică fiscală a Alianței – explicată de Claudiu Năsui România este o țară cu un potențial economic fantastic care este subminat de o serie de decizii politice păguboase. Sărăcia afectează în continuare milioane de români, majoritatea care sunt ținuți în afara pieței muncii sau chiar forțați să muncească în alte țări. Lucrul acesta trebuie să se schimbe dacă dorim ca economia noastră să crească în mod sănătos și dacă dorim să îmbunătățim soarta a milioane de români. Măsura principală anti-sărăcie și pro-dezvoltare pe care o propunem este reducerea impozitării muncii printr-o măsură simplă și clară denumită „Zero taxe pe salariul minim”, scrie Economica.net.
România semnează acord și cu Franța pentru extinderea și retehnologizarea Cernavodă, după cel cu SUA. Guvernul României și cel al Franței au semnat o declarație de intenție privind cooperarea dintre cele două țări în domeniul nuclear civil, care vizează construcția reactoarelor 3 și 4 și retehnologizarea reactorului 1 al centralei nucleare Cernavodă, iar Nuclearelectrica a încheiat un acord cu „omoloaga” sa Orano, fosta Areva, a declarat la Paris premierul Ludovic Orban.”Declarația de intenție vizează, printre altele, colaborarea cu partenerii strategici în realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și în reparația capitală, în modernizarea, în renovarea reactorului 1, într-un cadru evident mai larg, cu parteneri strategici, un proiect extrem de important pentru politica energetică a României. De asemenea, s-a mai semnat un acord între Nuclearelectrica și o companie franceză, Orano”, a spus Orban, citat de Profit.ro.
Ajutoarele de stat de 2.000-200.000 Euro: Reprezentanții patronilor IMM au discutat cu cei de la Ministerul Economiei și au unele cerințe .Liderii Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), organizație reprezentativă a patronilor IMM, au declarat luni că au discutat cu reprezentanți ai Ministerului Economiei și cu antreprenorii și au transmis apoi unele solicitări statului, privind ajutoarele de stat de câte 2.000-200.000 de euro. „Am avut dialog și cu Ministerul Economiei, și cu antreprenori, așa încât am cules feedback din piață și am trimis către Ministerul Economiei”, a spus, luni, președintele CNIPMMR, Florin Jianu.
Măsura 1 – când ajung microgranturile la beneficiari. „În opinia noastră banii pot să intre în maximum o lună, pentru că lucrează cu partenerii bancari” – a spus Florin Jianu, despre microgranturile de câte 2.000 de euro de la Măsura 1. Reamintim că la Măsura 1 au aplicat 29.250 de persoane, în condițiile în care bugetul disponibil, de 100 de milioane de euro, permitea acordarea unui număr de maximum 50.000 de microgranturi. Astfel, au rămas necheltuiți 41,5 milioane de euro la Măsura 1 și după prelungirea perioadei de aplicare, scrie Startupcafe.ro.
