”Alături de colegii mei din USR București, la inițiativa lui Alexandru Gâdiuță și a colegei Ana Ciceală, am contestat la Tribunalul București mutilarea Parcului Cișmigiu, pe care a propus-o Consiliul General al Municipiului București, în mandatul Gabrielei Firea, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 395/31.07.2019. Proiectul ar presupune amplasarea de noi spații comerciale în parc, lățirea aleilor existente și amenajarea de noi alei în zone unde la acest moment există arbori plantați. Am contestat diminuarea nelegală a spațiului verde și atingerea adusă unui monument istoric, precum și lipsa avizului din partea Ministerului Culturii pentru intervenții asupra unui obiectiv de patrimoniu protejat. Parcul istoric Grădina Cișmigiu este cea mai veche grădină publică din București. Nivelul de protecție a parcului este maxim, iar intervențiile sunt permise numai pentru conservarea spațiilor, construcțiilor și plantației valoroase existente, cu interzicerea oricărui alt tip de intervenție. Decizia Tribunalului București este nedefinitivă, dar suspendă executarea proiectului până la soluția definitivă”, a scris avocatul Dumitru Dobrev, USR, pe pagina de Facebook.
Reamenajarea Parcului Cișmigiu a fost aprobată prin hotărârea Consiliului General nr. 395/2019, fiind de fapt alocată suma de 10 milioane de euro pentru lucrări. Însă aferent hotărârii nu se afla și proiectul de reamenajare, așa cum era firesc pentru unul dintre cele mai importante parcuri din oraș, monument istoric.
După aprobarea Hotărârii, HotNews.ro a obținut proiectul de reamenajare a Parcului Cișmigiu, Deși în linii mari acesta prevedea păstrarea caracterului original al parcului și restaurarea elementelor definitorii – zona La cetate, la buturugă, terasa de trandafiri, grota, izvoarele, lacul și debarcaderul, se propunea creșterea numărului de terase și chioșcuri de la 11 la 17, tăierea mai multor arbori, în principal bolnavi, uscați, nevaloroși, desființarea celor 3 locuri de joacă și amenajarea unuia mare în zona Pieței Walter Mărăcineanu, desființarea spațiului pentru câini, dar și creșterea suprafeței aleilor. O altă propunere controversată era pavarea peluzei de pe axul parcului.
Numele de Cișmigiu – purtat inițial de lacul din parc pe la sfârșitul secolului al XVII8-lea, preluat mai târziu și de grădină – vine de la titlul directorului serviciului apelor (directorul cișmelelor) din București, căruia pe scurt i se spunea „cișmegiul” și care avea casă în mahalaua Sărindar, aproape de malul lacului.
Înfățișarea de grădina publică i-a fost dată în timpul și din ordinul Domnitorului Barbu Știrbei (1849 – 1856) de peisagistul vienez Karl Friedrich Wilhelm Meyer. Inaugurarea oficială a parcului a avut loc în 1854.
Cișmigiul a fost remodelat de-a lungul timpului de către cunoscuți peisagiști, grădinari, ingineri și arhitecți străini și autohtoni, printre care se numără inginerii Lalanne și Gilbert, arhitectul Seminet și Orăscu, grădinarii Frei, Hoffman și Leyvraz. Ultimele intervenții majore cu interes stilistic, care au determinat în mare măsură și actuală înfățișare a Grădinii Cișmigiu, au fost efectuate într-o perioada de timp relativ lungă, între anii 1910-1943, în urmă reamenajării parcului de către arhitectul austriac Friedrich Rebhun.
