Efectele pe care le-ar avea „reteta Bolojan” aplicata in toate institutiile statului ● Se schimbă legea privind înmatricularea ● Zerohedge: „Germania, posibil să-şi repatrieze aurul de la New York dacă Trump câştigă alegerile” ● Adrian Vasilescu, BNR: Este originală această criză? ● Proiectul de modificare a legii leasingului a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional ● Efectul Covid asupra locurilor de muncă în UE ● De ce se prăbuşeşte lira turcească? Cât e reacţie economică şi cât e reacţie politică? ● Salariul minim în UE – propunerea oficială de directivă europeană a fost emisă ● Pe ce se cheltuiesc banii publici? Citiți execuția bugetară: asistență socială, salarii bugetare, medicamente, dobânzi ● Marile dezinformări Covid-19 din România și agenții lor: de la Piperea la dacofilul Roxin.
Se schimbă legea privind înmatricularea. Noi vehicule vor fi înregistrate la RAR.Noi categorii de vehicule, respectiv vehiculele rutiere lente, vor putea fi înmatriculate şi înregistrate la Registrul Auto Român (RAR), prevede un proiect de lege adoptat marţi de Camera Deputaţilor.Iniţiativa legislativă care modifică Ordonanţa Guvernului 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România. Astfel, conform propunerii legislative a UDMR introduce posibilitatea pentru vehiculele rutiere lente de a fi înmatriculate şi înregistrate la Registrul Auto Român (RAR). În sensul prezentei legi, vehicul rutier lent este „vehiculul antrenat de un motor încorporat şi care, constructiv, nu se poate deplasa cu o viteză mai mare de 25 km/h”, scrie Adevărul.
Zerohedge: „Germania, posibil să-şi repatrieze aurul de la New York dacă Trump câştigă alegerile”. În timpul administraţiei Trump relaţiile politice dintre Statele Unite şi Germania s-au deteriorat semnificativ. Cel mai recent, SUA au impus sancţiuni pe companiile care lucrează la gazoductul rusesc Nord Stream 2 şi a anunţat retragerea din Germania a 12.000 de militari. Jumătate din personal se va întoarce acasă, iar restul vor fi relocaţi în alte ţări europene printre care Italia, Belgia şi Polonia. În 2013, când a Bundesbank-ul a anunţat că intenţionează să repatrieze aproape 54.000 de lingouri de aur depozitate la Paris şi la New York Fed (aproape 700 de tone din totalul de 3.400), au existat voci care spuneau că Berlinul pune la îndoială prestigiul Fed-ului şi a băncilor centrale partenere. Alţii, în special oficiali germani, au dat de înţeles că mişcarea a fost făcută pentru a susţine „o nouă marcă germană, în cazul în care zona Euro se prăbuşeşte” – s-a intenţionat depozitarea la Bundesbank a 50% din rezerve. Site-ul Zerohedge scrie că germanii au vrut să comunice Statelor Unite, prin repatrierea finalizată anticipat în 2017 (planul viza repatrierea completă abia în 2020), după alegerea preşedintelui american Donald Trump, „că nu se vor lăsa ameninţaţi” în condiţiile în care aurul este „un metal politic” care poate fi folosit pentru a pune presiune pe alte ţări, scrie Bursa.
Adrian Vasilescu, BNR: Este originală această criză? În „blestematul secol XIV“, despre care Barbara Tuchman, în binecunoscuta sa carte „Oglinda îndepărtată“, scria că „fusese născut pentru nenorocire“, ciuma bubonică aruncase Europa într-o urgie greu de imaginat. Autoarea povesteşte că în octombrie 1347, în portul Messina din Sicilia, vasele comerciale genoveze intrară cu oameni morţi şi muribunzi la vâsle. Pandemia se revărsase peste întregul continent, boala era cumplită, iar cei contaminaţi mureau în cinci zile după apariţia simptomelor. Boala, tiranică, fiind însoţită de tiranie economică. Fireşte că istoria, de-a lungul vremurilor, a mai avut de-a face cu astfel de tragedii. De la începutul secolului XX însă, până în timpul în care trăim acum, nenorociri de asemenea dimensiuni nu au mai avut loc. Iar criza actuală – o pandemie combinată cu căderi economice – nu poate fi în niciun fel asemuită cu nimic din ceea ce descrie Tuchman. Comparată însă cu crizele din 1907, 1929-1933 şi 2008-2011, actuala criză îşi impune pregnant originalitatea, scrie Ziarul Financiar.
Proiectul de modificare a legii leasingului a fost adoptat de Camera Deputaţilor, care este for decizional. Proiectul prin care se modifică legea leasingului a fost adoptat de Camera Deputaţilor una dintre modificări fiind aceea de a permite utilizatorului să vândă bunul acordat de finanţator pentru a-şi acoperi ratele creditului rămase, preţul vânzării bunului trebuind să fie cel puţin egal cu contravaloarea tuturor sumelor datorate, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Camerei Deputaţilor. „În situaţiile în care bunul a fost restituit în termenul prevăzut în contract, utilizatorul consumator sau un terţ cumpărător propus de acesta în termen de 5 zile de la îndeplinirea obligaţiei de predare, beneficiază de dreptul prioritar la cumpărarea bunului, valabil timp de 30 de zile de la data predării, timp în care poate fi emisă acceptarea fermă şi irevocabilă de cumpărare la un preţ cel puţin egal cu contravaloarea tuturor sumelor datorate conform contractului“, se arată în lege, potrivit ZF.ro
Efectul Covid asupra locurilor de muncă în UE: România, printre cele mai puțin afectate state în T2 din 2020. România s-a situat printre cele mai puțin afectate state membre UE în T2 2020 în ce privește concedierile temporare, reducerea programului de lucru sau pierderea locului de muncă, potrivit analizei publicate de Eurostat. Consecințele pandemiei Covid19 au variat semnificativ de la o țară la alta, cele mai afectate fiind Spania, Italia, Cipru, Irlanda și Grecia.Cele mai mare riscuri privind locul de muncă s-au manifestat în industria hotelieră și de alimentație publică. Cei mai afectați au fost muncitorii temporari, tinerii între 16 și 24 de ani și persoanele cu abilități profesionale scăzute. Acestea din urmă, regăsite și sub pragul de sărăcie relativă din fiecare stat UE, au fost afectate într-un procentaj superior mediei naționale, scrie Cursdeguvernare.ro
Ce se întâmplă cu Turcia? De ce se prăbuşeşte lira turcească? Cât e reacţie economică şi cât e reacţie politică? Un străvechi proverb românesc spune că, dacă vrei să câştigi, *nu e bine să te lupţi deodată şi cu turcii şi cu tătarii şi cu leşii*. Iar veridicitatea lui se menţine şi la ora actuală. Preşedintele Turc Recep Erdogan a adoptat o atitudine de ostilitate pe mai multe fronturi, reuşind să creeze disensiuni şi cu SUA şi cu Franţa şi cu Grecia. E foarte greu să rezişti pe mai multe fronturi, atunci când rezervele tale sunt secătuite. Astfel de lucruri nu pot rămâne nesancţionate de piaţă şi de investitori, iar ceea ce vedem astăzi este, în mare parte rezultatul unor politici neadecvate, economice şi nu numai. În acestă dimineaţă presa internaţională titra la unison: lira turcească de prăbuşeşte. Iar datele din piaţă confirmau de la oră la oră veridicitatea titlurilor. Aveţi în graficul de mai sus evoluţia USD în raport cu lira turcească în ultimele 6 luni. Am vrut să vedem concret ce se întâmplă cu Turcia şi lira sa, aşa că am solicitat o opinie avizată despre acest context, de la unul dintre cei mai buni analişti din România, Radu Puiu, de la XTB România, scrie FinEco24News.Blogspot.com.
Salariul minim în UE – propunerea oficială de directivă europeană a fost emisă. Comisia Europeană a emis, miercuri, proiectul oficial de directivă privind principiile de aplicare a salariului minim în Uniunea Europeană, fără a impune un nivel de plată. Vor fi însă introduse o serie de criterii și reguli la stabilirea salariului minim în fiecare țară UE, inclusiv România, pentru remunerații „adecvate”, cu implicații și asupra lucrătorilor fictiv-independenți și a celor care activează pe platforme, nu numai asupra angajaților. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie aprobat de Parlamentul European și de Consiliul UE (miniștri ai statelor membre). Apoi, statele UE, la nivel național, vor da legi care să transpună viitoarea directivă în legislațiile lor interne, sub amenințarea procedurii de infringement dacă nu se vor conforma cerințelor europene. „Această directivă nu stabilește un nivel de plată, acesta intrând în cadrul libertății contractuale a partenerilor sociali la nivel național și al competenței relevante a statului membru” – prevede proiectul de directivă europeană emis de Comisia Europeană, citat de Startupcafe.ro
Pe ce se cheltuiesc banii publici? Citiți execuția bugetară: asistență socială, salarii bugetare, medicamente, dobânzi. Una din afirmațiile auzite tot mai des în ultimul timp, vehiculată în spațiul public sau în cel online, este aceea că nu se știe ce face guvernul cu banii bugetului sau cu banii pe care îi împrumută statul român. Răspunsurile sunt, însă, cât se poate de clare, în sensul că, lunar, Ministerul Finanțelor publică pe site datele privind așa-numita execuție bugetară. Adică, informații și cifre care arată cât s-a încasat la buget, și din ce surse, și cât s-a cheltuit și pe ce. Chiar ieri, de exemplu, Ministerul Finanțelor a prezentat public datele bugetare pe primele nouă luni ale anului. Și pentru că există această idee a opacității cheltuirii banilor publici, vom trece în revistă principalele capitole de cheltuieli și sumele aferente. Să le luăm pe rând. Cele mai mari sume sunt cheltuite cu asistența socială, 104 miliarde lei. Îndeobște, la acest capitol sunt cuprinse cheltuielile cu pensiile și cele privind asigurarea prestațiilor sociale, potrivit rfi.ro.
Studiu. Marile dezinformări Covid-19 din România și agenții lor: de la Piperea la dacofilul Roxin. Marile teme mondiale ale dezinformărilor despre pandemie și coronavirus și-au găsit locul perfect în spațiul de comunicare românesc. S-au pliat pe niște răni mai vechi și au fost propagate de „influenceri” conspiraționiști dintre cei mai diverși, arată un raport al Asociației Eurocomunicare. Unele narațiuni de dezinformare privind pandemia de Covid-19 au prins mai bine în România decât în alte părți, pentru că s-au pliat pe niște răni mai vechi, prezente în societatea românească, însă nu au lipsit în spațiul comunicațional din România niciuna dintre poveștile false sau conspiraționiste care circulă peste tot în lume, arată un raport despre dezinformarea din spațiul digital, al Asociației Eurocomunicare și coordonat de Alina Bârgăoanu, expert în dezinformare. Raportul arată care au fost principalele teme de dezinformare privind pandemia, folosite în România, și cine sunt personajele și site-urile care au promovat cel mai activ și influent aceste dezinformări. De la avocatul Gheorghe Piperea la „dacopatul” Daniel Roxin, de la medicul ieșean Răzvan Constantinescu la Iosefina Pascal, vlogger-ița care a consiliat-o și pe Maria Grapini la Parlamentul European, și de la siteuri afiliate mișcării conspiraționiste QAnon la cele dedicate biserii ortodoxe sau leacurilor naturiste, în România a funcționat și funcționează încă un ecosistem de propagare a dezinformării în ton cu ultimele trenduri la nivel mondiaș, scrie Europa Liberă.
