La cinci ani de la tragedia din clubul Colectiv, în urma căreia au murit 64 de persoane, Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, se declară dezamăgit că nu există încă o decizie definitivă în justiţie, că nu a fost construit un centru pentru mari arşi şi că nu există o lege care să reglementeze funcţionarea spaţiilor publice, scrie Agerpres. „La cinci ani de zile, sunt foarte multe dezamăgiri – pentru mine, pentru toţi oamenii din Colectiv – pentru că ne-am fi dorit să avem o justiţie, nişte răspunsuri primite. Am fi dorit să ştim de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat atunci. Am fi dorit să ştim de ce, după ce s-a întâmplat incidentul, copiii noştri nu au avut parte de un tratament la care ar fi avut dreptul şi un tratament care li se putea oferi”, a precizat Eugen Iancu pentru Agerpres.
”Pentru că, aşa cum ascultam declaraţiile din acele vremuri ale unor specialişti din Anglia sau din Belgia, de un număr de peste 80 de mari arşi – pentru că au existat în prima seară 180 de internaţi, dintre care 80 foarte grav – de un număr atât de mare nu se poate ocupa niciun stat european. Poate, cu mare greutate, Statele Unite. Şi atunci, firesc era ca din prima secundă să se accepte ajutorul oferit de statele europene, ceea ce, însă, decidenţii acelor vremuri au refuzat”, a mai adăugat acesta.
El a criticat lipsa unor schimbări, arătând că, la cinci ani de la incendiul în care şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, nu a fost construit niciun centru pentru mari arşi şi nu este tratată corespunzător problema infecţiilor nosocomiale.
„Ne amintim cu toţii cum ministrul Sănătăţii din acele vremuri, înconjurat de mai mulţi ‘specialişti’ – între ghilimele aş zice eu acum -, de şefi de secţie din spitalele de urgenţă din Bucureşti, declara că în România pacienţii sunt mai bine trataţi ca în Germania, au de toate şi că nu este cazul ca ei să fie transferaţi. Acum îl auzim că neagă. Tocmai din cauza asta suntem cu toţii dezamăgiţi de faptul că nu avem justiţie, nu avem schimbări. Iată, nu avem niciun centru de mari arşi construit după cinci ani în România. Avem doar două secţii la Timişoara şi una la Iaşi. Şi acum, mai nou, o secţie mai micuţă la Spitalul Bagdasar-Arseni, dar care nu este încă funcţională. Aşteaptă, din ce am înţeles, vizita DSP-ului, care va trebui să o autorizeze zilele acestea. Nu avem o lege care să reglementeze funcţionarea spaţiilor publice. Avem nosocomiale, în continuare, ascunse. Vedem că, acum două săptămâni, Ministerul Sănătăţii declara că în spitalele din România nu există nosocomiale. Se pare că dintr-o greşeală de comunicare, numai că greşelile acestea se cam repetă în România. Ne place să tot ascundem sub preş mizeria”, a adăugat preşedintele asociaţiei.
Iancu a salutat legea privind acordarea de tratament medical pe toată durata vieţii supravieţuitorilor tragediei de la clubul Colectiv. A menţionat totodată că îşi doreşte ca decidenţii să „îşi asume greşelile trecutului” şi să înveţe din ele.
„E bine că s-au gândit măcar la siguranţa unui tratament pentru răniţii noştri. Iată, ei vor beneficia de un tratament gratuit în spitalele europene, în spitalele de specialitate. Contrar a ceea ce s-a spus la un moment dat, costurile sunt foarte mici. S-au vehiculat la un moment dat sume mari pentru fiecare rănit. Nu, sumele vor fi extrem de mici pentru răniţii noştri în următoarea perioadă. Eu aştept schimbarea. Aştept justiţie şi aştept să văd că decidenţii noştri îşi asumă greşelile trecutului şi învaţă din ele. Şi atunci probabil că vom fi şi noi mai liniştiţi, în momentul în care vom vedea că de la preşedinte până la primarul celui mai amărât sătuc din ţara asta vor respecta toţi legile şi vor lucra toţi în folosul nostru, al cetăţenilor, pentru că copiii noştri trebuie să crească în siguranţă”, a mai spus el.
Un alt regret al său este că nu a fost realizat un centru unic de tratament pentru victimele din Colectiv.
„Eu, în 2016, solicitam Guvernului Cioloş, prim-ministrului, înfiinţarea unui centru unic de tratament pentru victimele din Colectiv. Un centru unic, cu echipă de medici care să urmărească evoluţia tratamentului. Acest lucru, din păcate, nu s-a putut face. Deşi prim-ministrul Cioloş a decis ca acest punct să existe în Spitalul „Grigore Alexandrescu”, a fost o opoziţie din partea celorlalţi, pentru că medicii în România au orgolii personale”, a precizat el.
Eugen Iancu şi-a exprimat regretul şi în legătură cu lipsa de deschidere pe care a întâlnit-o în strângerea de fonduri, atât în ce priveşte realizarea unei maternităţi în curtea Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Ioan”, cât şi în multiplicarea cărţii educative pentru copii „Lupta dintre apă şi foc – O lecţie de supravieţuire în caz de incendiu”. Este vorba despre o carte tipărită din resurse proprii în 5.000 de exemplare şi împărţită gratuit copiilor între 5 şi 8 ani, dar pe care reprezentanţii Asociaţiei ar fi dorit să o ofere tuturor copiilor din grădiniţă sau clasele primare.
„Pentru cartea aceea nu am avut finanţare. Era o carte care se adresa unui milion de copii din grădiniţă şi clasele I-IV. Aş fi vrut ca acea carte să ajungă la toţi copiii, pentru că era făcută cu sfaturile pompierilor şi era o carte foarte utilă. Copiii trebuie să ştie foarte bine ce au de făcut în caz că sunt prinşi într-un incendiu. Vorbeam cu cineva despre Japonia, de exemplu, şi acolo au observat că în timpul unui incendiu, al unui cutremur sau al unui dezastru, pompierii intră îmbrăcaţi în costume, cu mască, cu lumini, iar copiii se sperie şi se ascund, fug de pompieri, se bagă prin dulapuri, sunt surprinşi de flăcări şi mor. Iar atunci ei fac educaţie în şcoli, pentru a-i învăţa pe copii că nu trebuie să se sperie”, a explicat el.
Eugen Iancu a înfiinţat Asociaţia Zborul lui Alex, evocând astfel numele fiului său, Alexandru, care şi-a pierdut viaţa la vârsta de 22 de ani în incendiul de la Colectiv. Asociaţia strânge bani pentru a face cadouri copiilor din satele sărace. În acest an, darurile vor ajunge la grădiniţa din Balta (Mehedinţi), iar asociaţia ar urma să se implice şi în amenajarea spaţiului în care îşi desfăşoară copii activitatea.
„Pe 30 octombrie, eu voi fi la Grădiniţa din Balta. Din păcate, nu voi fi în mijlocul copiilor, dar voi duce cadouri care vor sta închise sub cheie 14 zile, după care vor intra în posesia noilor prieteni. Ce voi mai face vineri la grădiniţă? Voi verifica pereţii, voi măsura uşi şi ferestre, după care vom face calcule şi vom transforma grădiniţa într-un loc primitor, cald şi plin de culoare”, a scris el pe Facebook.
