Departamentul de Stat al SUA a semnat pentru România. Câți bani le vom plăti americanilor pentru modernizarea avioanelor F-16 ● Laptopuri şi tablete finanţate prin Rabla pentru electrocasnice ● Black Friday nu este neapărat profitabil. De ce îl facem? ● Aduce creşterea economică a statelor membre ale SUA şi voturile necesare pentru a te instala confortabil ca locatar la Casa Albă? Studiu de caz: Donald Trump ● Șeful AOAR: Costul sectorului public este atât de mare că ne prăbușim ● Cum se produce in ritm accelerat digitalizarea Romaniei ● CE: Construcțiile revigorează economia, dar cheltuielile sociale pun în pericol bugetul ● De ce nu înțelegem telemunca? ● Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia ● Ambasadorul SUA la București, în autoizolare, după întâlnirea cu Lucian Bode, care a fost confirmat cu coronavirus
Armata cumpără mașini românești de 32 de milioane de lei. Ministerul Apărării Naționale va cumpăra 250 de automobile Duster cu caracteristici speciale, care vor intra în dotarea militarilor români, a anunțat, ieri, ministrul Nicolae Ciucă. Ministerul Apărării Naționale a destinat circa 32 de milioane de lei pentru a cumpăra un lot de automobile de teren de fabricație românească, a anunțat, ieri, într-o conferință de presă, ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. Acest program de înzestrare se referă la “aproximativ 32 de milioane de lei pentru achiziția a aproximativ 250 de vehicule Duster care vor destinație pentru activitățile la care Armata Română va fi implicată”, a anunțat ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. Generalul în rezervă Nicolae Ciucă, fost șef al Statului Major al Apărării, a făcut acest anunţ în cadrul conferinței de presă în care și-a prezentat bilanţul primului său an de activitate în funcția de ministru al Apărării, scrie România Liberă.
Florin Georgescu, despre guvernatorul Isărescu, de 30 de ani la conducerea BNR: Este un om foarte echilibrat în luarea deciziilor (II). Săptămâna trecută ZF a publicat prima parte a opiniei lui Florin Georgescu, de 16 ani prim-viceguvernator al BNR, ministru de finanţe în guvernul Văcăroiu (1992-1996) şi vicepremier în guvernul Ponta (2012). Astăzi puteţi citi partea a doua a opiniei, în care Florin Georgescu vine cu informaţii inedite care acoperă cea de-a doua parte a anilor ‘90 şi anii 2000. El vorbeşte despre politica şi strategia BNR din perioada 2004-2008, prin care a încercat să se lupte cu aprecierea cursului valutar al leului, apreciere venită din intrările puternice de investiţii străine şi capitaluri pe termen scurt. Fiind responsabil cu supravegherea bancară, Florin Georgescu vorbeşte despre curăţarea accelerată a portofoliilor bancare de credite neperformante acumulate în criza începută în 2008, dar şi despre ce le-a solicitat BNR băncilor pentru a se pregăti pentru această criză. În final Florin Georgescu vorbeşte despre guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, scrie Ziarul Financiar.
Aduce creşterea economică a statelor membre ale SUA şi voturile necesare pentru a te instala confortabil ca locatar la Casa Albă? Studiu de caz: Donald Trump. În principiu, atunci când un preşedinte al SUA aduce prosperitate sau demonstrează că ştie să gestioneze eficient o criză prin care trece ţara la un moment dat, nu se prea mai pune problema învingătorului în confruntarea electorală de la final de mandat. A demonstrat acest lucru Barack Obama, atunci când a obţinut cel de al doilea mandat de preşedinte, în 2012. Situaţia e mai complicată în cazul lui Donald Trump, deşi cifrele statistice în ceea ce priveşte creşterea economică îi sunt favorabile. Şi atunci unde ar fi problema: să fi rezolvat Obama (al cărui vicepreşedinte fusese chiar actualul contracandidat al lui Trump la funcţia supremă în stat) problemele crizei finaciare din 2008-2009 mai bine decât se descurcă Trump cu coronacriza? Sau, poate, poziţia SUA de lider suprem al lumii se clatină prea tare sub hăţurile imprevizibilului şi conflictualului Donald Trump? Vom avea un răspuns către finalul săptămânii! Până atunci să ne întoarcem puţin la aspectul economică. Am vrut să văd în primul rând care a fost dinamica produsului intern brut al statelor membre SUA, între momentul preluării mandatului de către actualul preşedinte şi cel de final de mandat (aici am mers pe previziunile Departamentului pentru Comerţ al SUA). Per ansamblu, creşterea PIB medie per totalul celor patru ani a fost de 17,1% (în jur de 4,28% pe an). Sunt 22 de state cu creşteri peste medie iar restul sub medie, scrie FinEco24News.ro
Bugetarii, salarii cu 45% mai mari decât privații. Șeful AOAR: Costul sectorului public este atât de mare că ne prăbușim. Un angajat la buget continuă să fie mai bine plătit decât unul în sectorul privat, iar diferențele semnificative se vor menține și în următorii doi ani, arată o estimare a Comsiei Naționale de Prognoză. Mediul de afaceri spune însă că este nevoie de o eficientizare a sistemului bugetar, iar o discuție în acest sens se impune după alegeri. Angajații la stat și cei din privați „nu sunt dușmani unii cu alții”, însă, spune Florin Pogonaru pentru Europa Liberă, „trebuie să te uiți care este eficiența aparatului de stat și a sectorului de stat în raport cu sectorul privat. Dacă considerăm că sectorul public este eficient și are productivitate pe angajat care să permită să suporte asemenea costuri este foarte bine, dar cred ca suntem foarte departe de așa ceva”. Florin Pogonaru crede că „se cere după alegeri o analiză a eficienței sectorului”, iar demersurile începute de președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, și omologul său de la Caraș Severin, Romeo Dunca, ar trebui replicate la nivelul întregului aparat bugetar, scrie Europa Liberă.
CE: Construcțiile revigorează economia, dar cheltuielile sociale pun în pericol bugetul. Economia României va înregistra o contracţie mai puţin severă în acest an decât se estima iniţial, graţie investiţiilor şi lucrărilor de construcţii. Iată ce se afirmă în previziunile economice de toamnă publicate, azi, de Comisia Europeană (CE). Pe de altă parte, experții europeni atrag atenția că măsurile de combatere a pandemiei, la pachet cu creșterea pensiilor, vor afecta foarte mult bugetul țării în următorii ani. „Investiţiile au surprins cu o contribuţie pozitivă la creşterea economică în condiţiile în care activitatea de construcţii a fost, în mare parte, neafectată de măsurile de izolare”, susţine în document Executivul comunitar, care vorbește despre o contracție a economiei românește de 5,2%. De remarcat că estimările CE sunt mai optimiste decât prognozele anterioare, din primăvară. Atunci, Executivului european prognoza că economia României va înregistra în acest an o contracţie de 6%, scrie rfi.ro
De ce nu înțelegem telemunca? România este ultima țară din Europa la numărul de angajați care lucrează remote . România a fost și este statul european cu unul dintre cele mai reduse procente în privința muncii de acasă. Înainte de pandemie, țara noastră se situa pe penultimul loc, cu 0.8%, depășită doar de Bulgaria. În timpul acestei pandemii, România a devenit regină absolută, fiind singurul stat cu un procent de sub 20% (sursa). Cauze? Nu vrem, nu înțelegem, nu ne pasă? Cele mai ridicate procente ale penetrării muncii de acasă au fost raportate în Finlanda (60%), Luxemburg (peste 50%), Țările de Jos (peste 50%), Belgia (peste 50%), Danemarca (aproape 50%), conform aceleiași surse. Totuși, de ce dăm cu piciorul acestei șanse?, se întreabă project-e.ro.
Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia. Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și Ungaria. Datele publicate de BNR arată o devalorizare cu mult mai redusă a monedei noastre naționale în raport cu euro, de doar 1,95% între luna ianuarie și luna octombrie, mult sub valorile înregistrate pentru coroana cehă (-7,38%), zlotul polonez (-6,44%) sau forintul maghiar (-7,78%). Urmare a acestui fapt, leul s-a apreciat semnificativ față de monedele menționate, păstrate deocamdată de țările aflate în afara Zonei Euro și care nu au anunțat o dată pentru adoptarea monedei unice, scrie cursdeguvernare.ro
