Riscăm să ajungem la 15.000 – 20.000 de cazuri de COVID-19 pe zi în preajma alegerilor, „în cel mai bun caz”, avertizează Emanuel Ungureanu, deputat USR și vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, într-un interviu acordat HotNews.ro. El acuză Ministerul Sănătății că a avut pe masă, încă din aprilie-mai, oferte ale unor laboratoare din Austria, Polonia și Ungaria care ar fi putut prelucra 100.000 de teste zilnic în țara noastră. Ce s-a întâmplat cu aceste oferte nu se știe clar nici până astăzi. Teste puține, anchete epidemiologice ratate sau inexistente, personal în secțiile de Terapie Intensivă care acoperă doar 50% din necesarul dinaintea pandemiei, un adevărat fenomen al dezertărilor angajaților din spitale, „ținut ascuns cu mare grijă”, și „cele mai autorizate voci pe epidemie, domnul Rafila și domnul Streinu Cercel, care au devenit propagandiști PSD-iști” – așa descrie Emanuel Ungureanu tabloul epidemiei în România.
„E foarte posibil să avem în preajma alegerilor 15 – 20.000 de cazuri pe zi, în cel mai bun caz”
Creșterea capacității de testare, mobilizarea rezidenților și a studenților la Medicină pentru a face anchete epidemiologice, îmbunătățirea comunicării – în condițiile în care, în multe situații, DSP-urile nu răspund în acest moment la telefon nici pacienților cu COVID-19, nici medicilor care îi tratează pe aceștia – precum și cooptarea de adevărați specialiști care să ia decizii, nu de „propagandiști PSD-iști” sunt câteva dintre soluțiile pe care le vede Emanuel Ungureanu pentru a trece cu bine prin această situație de criză.
„Fără o mobilizare exemplară și fără o abordare onestă din partea Guvernului nu putem vorbi despre ieșire din criză, ci despre o situație care se va rostogoli. Este foarte posibil să avem în preajma alegerilor (la începutul lunii decembrie – n.red.) între 15.000 și 20.000 de cazuri pe zi, în cel mai bun caz”, avertizează vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, într-un interviu acordat HotNews.ro.
Emanuel Ungureanu mai spune că Ministerul Sănătății a avut pe masă, încă din primele luni ale pandemiei, oferte ale unor laboratoare din străinătate care puteau prelucra 100.000 de teste zilnic. Nu este clar ce s-a întâmplat cu acele oferte, nici dacă ele mai sunt valabile: „Am putea să ne uităm în urmă la niște oferte – nu știu dacă mai sunt valabile – despre care am vorbit la nivel de Ministerul Sănătății, acum câteva luni. Erau laboratoare din Austria, din Polonia și din Ungaria care voiau să ne facă 100 de mii de teste pe zi. Nu mai sunt atât de sigur că mai vrea cineva să ne ajute.”
„Am trăit o emoție colectivă după incendiul din clubul Colectiv, când au murit 64 de oameni. Acum mor de COVID peste 100 de români zilnic”
Emanuel Ungureanu spune că nu are, în acest moment, motive să fie optimist în privința evoluției epidemiei în România și consideră o certitudine faptul că ne prăbușim: „Nu am niciun motiv să fiu optimist. Eu am transmis mesaje prin intermediul unor specialiști ignorați de autorități. Am făcut întâlniri pe Zoom, online, cu profesorul Răzvan Cherecheș, care este șeful Departamentului de Sănătate Publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, încă din luna aprilie. Din punctul meu de vedere, este o certitudine faptul că ne prăbușim. Autoritățile au ignorat, spre exemplu, în Cluj Napoca, cea mai autorizată voce din rândul specialiștilor, domnul profesor Răzvan Cherecheș. La fel și pe domnul doctor Octavian Jurma. Cei doi au profetizat, pe date științifice, dezastrul în care suntem, dar niciunul dintre ei nu face parte nici din Comitetul pentru situație de urgență local sau regional, nici din vreo comisie de experți de la nivelul Ministerului Sănătății sau de la Cotroceni. Ori, când ignori oameni de un asemenea calibru în consultarea pentru luarea deciziilor, este clar că ție nu îți pasă decât de alegeri. Singura miză a actualei guvernări a fost organizarea alegerilor locale și a celor parlamentare, la termen. Lucru pe care eu nu îl consider greșit. Greșit este însă să nu iei măsuri.”
„Eu acum sunt în Buzău de câteva zile și vă pot spune, ca studiu de caz: modul în care a fost tratată aici epidemia este de manual, cum să nu faci. Avem 172 de teste pe zi, un singur aparat RT-PCR. Consiliul Județean Buzău, Spitalul Județean nu au achiziționat niciun aparat. Nu există epidemiologi suficienți, există o doamnă epidemiolog care este ieșită la pensie și lucrează și la DSP, are și contract cu spitalul. Nu există medici infecționiști. Secția de Pneumologie și cea de Boli Infecțioase sunt arhipline în Buzău. Spitalul din Râmnnicu Sărat (desemnat spital de suport COVID – n.red.), din cauză că nu are destui specialiști, nu internează bolnavi”, spune Emanuel Ungureanu, care va candida pe listele USR-PLUS Buzău pentru un al doilea mandat de deputat.
El amintește că, dacă în urmă cu 5 ani, 64 de tineri au murit în incendiul din clubul Colectiv, tragedie care a declanșat o emoție colectivă, acum mor zilnic, din cauza COVID-19, peste 100 de români: „Pur și simplu, nu facem ceea ce trebuie și numărăm, din păcate, zilnic multe cazuri grave și foarte mulți morți. Gândiți-vă că noi am trăit o emoție colectivă după incendiul din Clubul Colectiv, unde au murit 64 de oameni, iar acum mor de COVID peste 100 de oameni zilnic. Cumva, din punctul de vedere al mesajului, atât președintele Iohannis, cât și premierul Orban, ne transmit ceva de genul: ‘Așa e viața.’ „
Epidemia ne-a prins cu un minus de personal de 50% în secțiile de Terapie Intensivă
Ce trebuie făcut pentru a trece cu bine peste lunile care urmează? Emanuel Ungureanu spune că, în primul și în primul rând, ar trebui să ascultăm de specialiști: „Iar specialiștii au fost cât se poate de lucizi, încă din aprilie-mai, și au spus că trebuie să avem o capacitate de testare mult mai mare.”
O urgență este și creșterea numărului de teste făcute zilnic: „Am putea să ne uităm în urmă la niște oferte – nu știu dacă mai sunt valabile – despre care am vorbit la nivel de Ministerul Sănătății, acum câteva luni. Erau laboratoare din Austria, din Polonia și din Ungaria care voiau să ne facă 100 de mii de teste pe zi. Nu mai sunt atât de sigur că mai vrea cineva să ne ajute.”
„Și, pe de altă parte, trebuie organizate urgent Direcțiile de Sănătate Publică, în sensul că trebuie mobilizați rezidenții și studenții pentru a face anchetele epidemiologice”, adaugă Emanuel Ungureanu.
De asemenea, trebuie să organizăm zona de comunicare, pentru a evita situațiile în care DSP-urile nu le răspuns la telefon nici bolnavilor, nici medicilor din spitale.
Emanuel Ungureanu dă și un exemplu concret – cazul unui medic neurochirurg din Craiova, căruia DSP Dolj și Olt nu i-au răspuns ore întregi la telefon, pentru recoltarea de probe COVID: „Mi-am amintit o situație dramatică. O doamnă pe nume Denisa Gavrilă, medic neurochirurg, spunea pe 2 noiembrie că sună de câteva ore la DSP Dolj și DSP Olt pentru recoltarea de probe COVID și nu răspundea nimeni. Doamna este medic neurochirurg în Craiova și suna în clădirea alăturată. Direcția de Sănătate Publică Dolj este în același corp de clădire cu spitalul din Craiova. Și mi-a trimis un grafic, un desfășurător de pe propriul telefon. Medicii, cu toate că sunt super încărcați cu munca cu bolnavii, mai trebuie să facă față și la partea de birocrație. În plus, nu există linii speciale între spitale și DSP-uri, pe aceleași linii sună și bolnavii și tot pe aceleași linii sună și medicii sau cei care au nevoie să comunice anumite date către DSP.”
„Ori, iarăși vorbim despre diferența dintre propagandă și realitate: digitalizarea atât de mult promisă nu se întâmplă. Încă e nevoie de telefon, încă se trimit faxuri și nu se folosește tehnologia pentru a avea o statistică clară a zonelor de infectare și pentru a transmite date între instituțiile medicale și DSP-uri într-un timp cât mai scurt și într-o formă cât mai flexibilă, ca să nu supraîncărcăm oricum supraîncărcatul volum de muncă al medicilor”, descrie Emanuel Ungureanu actuala situație din Direcțiile de Sănătate Publică.
Un alt lucru dramatic, pe care din păcate nu putem să îl reparăm într-un timp scurt, este faptul că epidemia ne-a prins cu un efectiv de 50% minus de personal în secțiile de Terapie Intensivă, subliniază Emanuel Ungureanu: „Degeaba anunță Klaus Iohannis că avem un număr de paturi mai mare de la săptămână la săptămână, când nu au suficienți medici care să se ocupe de bolnavi. Efectivul de medici ATI pe care îl are România este de 50% din necesarul dinainte de pandemie.”
Spitalele goale care refuză să primească pacienți
Nu în ultimul rând, un fenomen îngrijorător este „ținut ascuns cu mare grijă” – fenomenul dezertărilor angajaților din spitale, mai spune vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților. La fel de îngrijorător este și gradul de epuizare al personalului medical: „Am fost sunat ieri seară, la ora 22:30, de către o asistentă medicală de pe secția de Boli infecțioase din Cluj, care mi-a spus că și-a dat demisia împreună cu o colegă, iar demisia nu i-a fost acceptată și era foarte revoltată că lumea nu înțelege că din cauza faptului că nu au avut nici măcar o singură zi pauză nu rezistă psihic, au acasă presiuni foarte mari, pentru că sunt persoane care, practic, nu și-au văzut familia de luni de zile sau și-au văzut-o mai mult în somn. Gradul de epuizare a corpului medico-sanitar este la o limită fără precedent.”
În plus, unele spitale goale refuză să primească pacienți: „Sunt spitale goale, care refuză să primească pacienți. Am dat exemplu spitalul din Râmnicu Sărat (desemnat spital de suport COVID – n.red.), care are 400 de paturi și 80 de bolnavi internați. Buzăul este plin de pacienți COVID, iar Râmnicu Sărat nu doar că refuză pacienții din Buzău, dar îi refuză și pe cei din Râmnicu Sărat cu alte patologii decât COVID.”
Minciuna ca politică de stat. „E ca la Colectiv”
Emanuel Ungureanu se teme că, în preajma alegerilor, vom ajunge la 15.000 – 20.000 de îmbolnăviri pe zi „în cel mai bun caz” și avertizează că „fără o mobilizare exemplară și fără o abordare onestă din partea Guvernului nu putem vorbi despre ieșire din criză, ci despre o situație care se va rostogoli”.
În plus, nu există în acest moment vreun scenariu pregătit de autorități, care să ne spună clar ce facem în situația în care numărul îmbolnăvirilor urcă la 15.000 – 20.000 pe zi: „Problema este că nu există un scenariu care spune ce facem dacă trecem de 15.000 de cazuri, de 20.000 de cazuri. Nu există nimic. Iar indicatorul real de pericol pentru sănătatea publică la noi nu ar mai trebui să fie în primul rând numărul de infectări, ci lipsa locurilor la Terapie Intensivă și în spitale. Este vorba despre faptul că nu mai ai unde să pui bolnavi. Ce contează că numărăm în fiecare zi câți bolnavi sunt, dacă nu faci nimic să schimbi ceva?”, subliniază vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.
Acestor lucruri li se adaugă și presiunea imensă pusă pe sistemul de sănătate: „Presiunea pe sistem este imensă, pur și simplu acei oameni puțini, care au fost în prima linie de la început, nu au avut nicio pauză. Și se mai și infectează dintre ei. Odată cu creșterea numărului de bolnavi, crește și riscul de infectare al personalului medical. Sistemul efectiv crapă. Că nu vine salvarea, că nu răspunde DSP la telefon, că nu se fac anchete epidemiologice, acestea sunt deja banalități. Sistemul crapă. La Cluj, la Clinica Chirurgie II, pacienții sunt închiși în saloane fără baie și își fac necesitățile fiziologice în găleată. Este realitatea. Am strigat ani de zile să se facă circuite, băi. Mi se spunea: Scandalagiule!”
Emanuel Ungureanu crede că una dintre marile probleme este și „ultra-populismul. Minciuna ca politică de stat, ca la Colectiv”: „La Cluj, spre exemplu, primarul se laudă cu numărul de infectări. Spune ‘avem cel mai mare număr de infectări pentru că avem cel mai mare număr de teste’. Dar la un oraș cum este Clujul, 3.000 de teste este puțin. Ok, te poți compara cu Buzăul. Dar Buzăul are 100.000 de locuitori și teste foarte puține, Clujul este mai mare, dar 3.000 de teste oricum este puțin. Ca să ai o imagine exactă a amplitudinii fenomenului, e nevoie de cel puțin 10.000 de teste pe zi. Dacă la 3.000 de teste, despre care spunem noi că sunt multe, avem 300 de cazuri noi, asta înseamnă că incidența corectă nu este de 5,6, ci este dublă. Clujul are peste 10 la mie. La fel și Bucureștiul. Incidența este mult mai mare. Noi dacă am testa mai mult… Nu este un concurs de cine știe cât de infectat este. Rostul creșterii numărului de teste nu este să știm cât de infectați suntem, ci împreună cu ancheta epidemiologică, care descoperă focarele și zonele de răspândire, să știi să iei măsuri. Pentru că degeaba afli cât de bolnav ești. În cazul acestei epidemii trebuie să afli cât de bolnav ești ca să știi ce să faci și unde.”
Emanuel Ungureanu mai spune că va crede cu adevărat în schimbare atunci când va vedea că autoritățile responsabile de gestionarea crizei cooptează specialiști, nu „propagandiști PSD-iști”: „Voi crede în schimbare atunci când voi vedea că domnul Octavian Jurma – care nu este un Nostradamus, este pur și simplu un doctor care are știința și capacitatea să determine răspândirea – când vom vedea în Comitetul pentru situații de urgență sau printre consilierii ministrului oameni ca domnul Octavian Jurma sau domnul Răzvan Cherecheș, atunci eu voi crede că autoritățile chiar vor să facă ceva. Până atunci, cele mai autorizate voci pe epidemie, gen domnul Rafila și domnul Streinu Cercel au devenit propagandiști PSD-iști. Atâta timp cât așa-zișii experți sunt niște PSD-iști, dați-mi voie să cred că această campanie va fi gestionată doar din vorbe. Măsurile trebuie să fie luate de oameni de stat după ce se consultă cu persoane care nu au tangență cu politica și care vorbesc strict despre nevoile oamenilor, nu despre strategii electorale în plină pandemie. Ce autoritate științifică și morală mai are domnul Rafila, fiind candidat din partea PSD? Ce a căutat la Cotroceni? Domnul Streinu Cercel ne spunea că spirtul nu e bun și că epidemia e un punctișor pe harta Chinei, care nu o să ajungă la noi. El este expertul de care ascultă guvernanții? Secretar de stat (în Ministerul Sănătății – n.red.) nu avem niciun epidemiolog, toți cei 4 secretari de stat sunt chirurgi sau vedete Playboy”, este concluzia lui Emanuel Ungureanu.
Emanuel Ungureanu – o nouă lege a transplantului și vizite neanunțate în 80 de spitale din țară
Emanuel Ungureanu se află la primul mandat de parlamentar și este, de 4 ani, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților. Este inițiatorul unor proiecte importante pe zona sănătății, cel mai important dintre ele fiind o nouă lege a transplantului, proiect blocat în acest moment în sertarele Parlamentului, și un proiect de lege anti-fumat, care interzicea expunerea țigărilor la vedere în magazine și reclamele la produsele din tutun, inițiativă respinsă însă de legislativ.
Potrivit propriului raport de activitate prezentat recent, Emanuel Ungureanu a făcut, în mandatul său de deputat, vizite neanunțate în 80 de spitale din întreaga țară, semnalând public nereguli și condiții improprii de tratament pentru pacienți.
Emanuel Ungureanu este și denunțătorul medicului Mihai Lucan în mai multe dosare penale ce vizează neregulile de la Institutul de Urologie şi Transplant Renal din Cluj și din domeniul transplantului. Acuzațiile lui Emanuel Ungureanu la adresa lui Lucan, fost director al institutului, merg de la delapidarea institutului până la trafic de organe.
Tot el a făcut public, iarna trecută, cazul pacientei chirurgului Mircea Beuran, arsă pe masa de operație la Spitalul Floreasca, pacientă care a murit câteva zile mai târziu.
Înainte de a fi deputat, Emanuel Ungureanu a lucrat ca asistent social în cadrul Institutului de Urologie şi Transplant Renal din Cluj. În paralel, în anul 2007, a înființat Asociația pentru Solidaritate și Empatie ‘Delia Grădinaru’, dedicându-se îngrijirii copiilor și tinerilor cu insuficiență renală cronică, dependenți de dializă, unii dintre ei aflați pe listele de așteptare pentru transplant renal.
