Armata din Myanmar a declarat luni stare de urgenţă pe o perioadă de un an şi a numit un general preşedinte interimar după arestarea liderei de facto a guvernului, Aung San Suu Kyi, a preşedintelui Win Myint, a altor oficiali din Liga Naţională pentru Democraţie (LND), dar şi din alte partide mai mici, într-un raid militar organizat înaintea zorilor, informează AFP şi dpa, preluate de Agerpres.
Această decizie este necesară pentru a păstra ‘stabilitatea’ statului, au anunţat militarii într-o declaraţie la postul de televiziune al armatei. Noul preşedinte interimar este Myint Swe, care deţinea funcţia de vicepreşedinte înaintea loviturii de stat. Şeful forţelor armate, Min Aung Hlaing, va controla autorităţile, potrivit canalului Myawaddy News, informează EFE.
Telecomunicaţiile şi accesul la internet continuă să fie grav perturbate, singurul canal de comunicare funcţional fiind cel al armatei.
Potrivit unui jurnalist AFP, militarii au preluat luni dimineaţa controlul asupra primăriei din Yangon (cel mai mare oraş din Myanmar, capitală până în 2006). Cinci camioane militare au pătruns în incinta primăriei.
Militarii au acuzat Comisia Electorală că nu a remediat ‘neregulile enorme’ produse, potrivit acestora, în timpul alegerilor legislative din noiembrie, câştigate detaşat de partidul liderei Aung San Suu Kyi. Militarii susţin că au identificat milioane de cazuri de fraudă, printre care voturi din partea a mii de alegători centenari sau minori şi au cerut publicarea listelor electorale pentru a fi verificate.
Armata denunţă de mai multe săptămâni nereguli în desfăşurarea alegerilor legislative din noiembrie. Partidul condus de câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace din 1991, Aung San Suu Kyi – criticată pe scară largă la nivel internaţional pentru modul de gestionare a crizei musulmanilor rohingya dar care continuă să se bucure de sprijinul majorităţii populaţiei -, a câştigat fără drept de apel alegerile din noiembrie, obţinând 83% din cele 476 de mandate.
Sub pretextul pandemiei de COVID-19, alegerile ‘nu au fost nici libere şi nici corecte’, a acuzat săptămâna trecută într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al armatei, Zaw Min Tun.
La conferinţa de presă de marţea trecută, purtătorul de cuvânt al armatei nu a exclus o preluare a controlului de către militari care să gestioneze ceea ce a calificat ca fiind o criză politică.
Temerile au crescut miercuri după ce generalul Min Aung Hlaing, cel mai puternic om din Myanmar, a declarat că, în anumite circumstanţe, Constituţia ar putea fi ‘revocată’.
Peste 12 ambasade, inclusiv cea a SUA şi Delegaţia UE, au cerut vineri Myanmarului să „adere la standardele democratice”, alăturându-se ONU într-un cor al îngrijorării internaţionale faţă de o posibilă lovitură de stat.
Junta militară a condus ţara în perioada 1962 – 2011. În 2011, junta a fost dizolvată şi a început o perioadă de tranziţie controlată spre democraţie. Alegerile din noiembrie au fost cel de-al doilea scrutin general după 2011. Armata deţinea însă controlul asupra a trei ministere cheie (Internele, Apărarea şi Frontierele).
