Cum a premeditat Vlasov transferul celor 46 ha de la Romexpo. Stenogramele procurorilor şi reacţia CCIR ● Nemții de la Pegasus cer anularea mărcii românești de biciclete Pegas ● Programul Rabla pentru electrocasnice va fi reluat în aprilie ● O aeronavă TAROM, subiect de „breaking news“ în Kenya ● 12 tendințe tehnologice pentru 2021: de la simularea empatiei la spitalul de acasă sau ”hotelizarea biroului” ● Kurzarbeit: Timpul de lucru va putea fi redus cu 80%, iar calculul indemnizaţiei se va schimba ● Topul creditelor rapide în România ● Haosul din construcții. Cum încearcă Guvernul să limiteze efectele dezastruoase asupra orașelor ● Va bloca PSD Mecanismul European de Redresare și Reziliență? ● În fiecare an peste 200.000 de români aleg să părăsească ţara, dar foarte mulţi aleg să se şi intoarcă. Pentru ce revin ei acasă ● Tudorel Andrei: Doar câteva produse agroalimentare excedentare în schimburile comerciale ● Cine salvează economia.
Compania germană care deține brandul Pegasus cere în instanță anularea mărcii românești de biciclete Pegas. Ce motive invocă și ce spune firma românească. Demersul germanilor vine după o decizie finală a Oficiului European de Proprietate Intelectuala (EUIPO) din 2017, prin care a fost stabilit că cele două mărci, Pegasus (Germania) și Pegas (România) sunt similare și nu pot coexista pe piața Uniunii Europene, pentru că s-ar crea confuzie pentru clienți. Compania germană a cerut instanței anularea certificatul eliberat de Oficiul Național pentru Invenții și Mărci (OSIM) pentru legendara marca românească Pegas și radierea acesteia din Registrul Național al Mărcilor, potrivit Profit.ro. ZEG a fost fondată în anul 1966, iar marca Pegasus a fost acordată în 1984, potrivit Libertatea.
Programul Rabla pentru electrocasnice va fi reluat de la zero și va putea fi accesat din a doua jumătate a lunii aprilie. Anunțul a fost făcut de către ministrul Mediului, Tánczos Barna. Acesta mai spune că, din cauza unor suspiciuni de fraudare a înscrierilor, programul Rabla pentru electrocasnice a fost sistat, în decembrie, chiar în prima zi de înscrieri: „Programul va fi practic reluat de la zero pentru că nu s-a întâmplat nimic concret, nu au fost înregistrate cererile și programul pleacă de la zero, minimcu bugetul de anul trecut, cu sistemul informatic verificat cu ajutorul colegilor de la STS. (…) Orizontul de timp real este undeva în a doua parte a lunii aprilie.”, potrivit Europa FM.
Potrivit Guvernului, în ultimii 30 de ani, dezvoltarea localităților din România a fost marcată de „expansiunea necontrolată a perimetrelor construite, presiuni sporite asupra infrastructurii de transport şi de utilităţi sau intervenţii urbane agresive ce cauzează perturbări în buna funcționare a localităților”, după cum arată textul Hotărârii „pentru aprobarea tezelor prealabile ale Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor”.
Guvernul a adoptat miercuri o hotărâre care stabilește 25 de principii ale viitorului Cod al Construcțiilor. Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor ar reforma legislația care guvernează avizarea și autorizarea construcțiilor, prin modificarea și unificarea actualelor legi, scrie Europa Libera.
Va bloca PSD Mecanismul European de Redresare și Reziliență? PSD este din nou vedetă în România și în Europa și din nou în sens negativ. PSD spune că nu va vota în Parlamentul României decizia privind resursele proprii ale Uniunii Europene. Fără această decizie, nu va exista deloc Mecanismul European de Redresare și Reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro. Nu va exista nici pentru România și nici pentru vreo altă țară membră a Uniunii Europene. Fiindcă, pentru ca Mecanismul European de Redresare și Reziliență să beneficieze de finanțare și să poată fi lansat, trebuie ratificată, unanim, de cele 27 de state membre, decizia privind resursele proprii ale Uniunii Europene care oferă Comisiei Europene garanția pentru a se împrumuta pe piețele internaționale, scrie project-e.ro
Un deceniu de schimbare a structurii economiei românești: Comerțul, salariile bugetarilor și IT-ul înlocuiesc pierderea aportului la VAB al industriei și agriculturii. Structura economiei României prezintă o serie de particularități față de media europeană în privința contribuției sectoarelor importante la formarea valorii adăugate brute (VAB). Pe de o parte, industria și agricultura ocupă un rol mai important decât în alte state. Pe de altă parte, IT-ul câștigă tot mai mult teren, într-un ritm superior celui din UE. Privind la evoluția ultimului deceniu, politicile orientate pe consum își spun cuvântul, retail-ul ocupând în prezent un loc mult mai însemnat în economia României, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe baza datelor Eurostat.În cazul României, la nivelul anului 2019 (an considerat ”normal” – înainte de izbucnirea pandemiei) , industria și agricultura aveau ponderi de 23,4%, respectiv 4,6% în formarea VAB – adică cu 3,7 puncte procentuale, respectiv 2,8 puncte procentuale peste media europeană. De menționat – economiile ”moderne” au o pondere mai mare a serviciilor în defavoarea industriei, o excepție europeană notabilă de la această regulă fiind Germania, cea mai mare economie a zonei euro având o pondere de 24,3% a industriei în VAB, potrivit cursdeguvernare.ro
În fiecare an peste 200.000 de români aleg să îşi părăsească ţara în căutarea unui trai mai bun, dar foarte mulţi aleg să se şi intoarcă. Pentru ce revin ei acasă. Foşti angajaţi în străinătate, actuali angajatori în România. Acesta este profilul a peste 30 de români, descoperiţi de Business MAGAZIN, care s-au întors „acasă” să îşi transforme pasiunea în afacere. Unii au investit câteva mii de euro, alţii câteva milioane de euro. Unii au lăsat în urmă munca de zilier în agricultură, alţii joburi plătite cu mii de euro în domeniul administrativ sau hotelier. Cu toţii au renunţat la viaţa în ţări dezvoltate, pline de oportunităţi, cu un sistem educaţional ca la carte, pentru că dorul de România a fost mai puternic, scrie Business Magazin.
Tudorel Andrei, preşedintele INS: Doar câteva produse agroalimentare excedentare în schimburile comerciale. Rezultatele comerţul exterior cu produse agroalimentare reflectă într-o măsură fidelă caracteristicile întregului lanţ valoric ce cuprinde producţia, depozitarea, prelucrarea industrială şi comercializarea produselor agroalimentare pe piaţa internă sau externă. Într-o piaţă competitivă şi liberă numai evaluarea în ansamblu a acestui lanţ valoric poate aduce lămuriri cu privire la rezultatele înregistrate de România în comerţul exterior cu aceste produse agroalimentare. După treizeci de ani de schimbări majore în agricultura din România s-au acumulat dezechilibre structurale profunde reflectate în rezultate negative înregistrate în comerţul exterior, în general, şi implicit cel cu produse agroalimentare. În prezent, din comerţul exterior cu produse agroalimentare ţara noastră acumulează deficite notabile. Acestea au fost direct determitate de disfuncţionalităţi existente pe fiecare dintre cele patru faze importante ale lanţului valoric al acestei categorii de produse, scrie Ziarul Financiar.
Cine salvează economia. Avem noi date privind evoluția economiei românești în anul 2020. Scăderea economică a fost de 3,9%, un nivel mai mult decât rezonabil în comparație cu statele europene și mai ales cu prognozele inițiale de anul trecut. La jumătatea anului trecut, în plină criză sanitară, estimările erau că economia locală va încheia anul cu o scădere între 8% și 10%, ceea ce arată că minus 3,9% este cu adevărat o reușită. Dincolo de cifra scăderii, sunt de menționat evoluțiile pe sectoare. Așadar, volumul de activitate al industriei a scăzut cu aproape 10%, cauzele fiind evidente, comenzi mai puține în special în industria auto. Activitățile de spectacole, culturale și recreative, au scăzut cu 25% față de anul precedent. Nu este, însă, deloc o surpriză, dacă ținem cont că domeniul artistic a fost printre cele mai lovite de criza sanitară și de măsurile luate împotriva răspândirii virusului, scrie RFI.ro.
