„La nivel naţional, pentru perioada 2021-2024, ritmul mediu anual de creştere economică estimat este la 4,7% cu un vârf în anul 2023 de 5%, an în care este de aşteptat a se realiza o absorbţie mai consistentă a fondurilor europene. Sectorul cel mai dinamic va fi cel al construcţiilor pentru care se prevede un ritm mediu anual al valorii adăugate brute de 8,1%, în concordanţă cu creşterea estimată pentru investiţii”, arată documentul citat.
Pentru sectorul terţiar se estimează un avans mediu anual de 4,2%, accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru întreprindere etc.).
Pentru sectorul industrial, ritmul mediu anual de creştere este estimat la 4,8%, prin dezvoltarea cu precădere a ramurilor cu aport sporit de valoare adăugată brută. CNSP precizează că scenariul actual se bazează pe o absorbţie prudentă a fondurilor UE pe cele două axe, cadrul financiar aferent perioadei de programare 2014-2020 şi Fondul de Redresare şi Rezilienţă, în concordanţă cu tendinţa anilor precedenţi.
„O modificare a gradului de absorbţie poate induce schimbări în ambele sensuri în ceea ce priveşte formarea brută de capital fix şi adiacent asupra pieţei muncii. Modelul economic pe care se bazează estimările actuale face tranziţia de la o evoluţie economică axată pe stimularea cererii de consum, la o creştere determinată de majorarea investiţiilor şi a ofertei agregate, ceea ce presupune accelerarea în dinamică a formării brute de capital fix şi un ritm al consumului inferior creşterii economice”, explică documentul.
Pe regiuni, cele mai bune evoluţii economice ar urma să fie consemnate în Sud – Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia, pentru care se estimează un avans al PIB de peste 5%.
Pentru regiunea Sud-Est creşterea reală a PIB se bazează, în principal, pe industrie şi construcţii. Rata şomajului la sfârşitul anului va ajunge la 3,9% în 2023 faţă de 4,2% în anul 2019.
Comisia de Prognoză indentifică, însă, şi riscuri care ar putea afecta estimările, printre acestea fiind prelungirea pandemiei de COVID-19 peste perioada anticipată iniţial şi încetinirea redresării cererii mondiale.
Totodată, la perspective favorabile sunt trecute o producţie agricolă pe sectorul vegetal semnificativ mai mare decât cea avută în vedere la nivel naţional în cazul în care condiţiile climatice sunt mai favorabile şi o creştere peste aşteptări a capacităţilor de producţie a vaccinului COVID-19 şi grăbirea ritmului de vaccinare.
Pentru regiunea Sud Muntenia, evoluţia pozitivă se bazează pe toate sectoarele de activitate, în special pe domeniile construcţii şi servicii.
La capitolul riscuri sunt trecute o scădere a cererii pentru industria constructoare de maşini (componente pentru automobile) dar şi faptul că producţia agricolă depinde în totalitate de condiţiile climaterice, în lipsa unui sistem performant de irigaţii. Regiunea are o pondere de circa 19% din producţia agricolă a ţării.
O perspectivă favorabilă este relansarea activităţilor economice în special la nivelul UE, România fiind strâns dependentă de schimburile comerciale intracomunitare, în special prin industria auto.
Pentru regiunea Sud-Vest Oltenia, creşterea proiectată pentru orizontul de prognoză este bazată în principal pe industrie şi construcţii. Potrivit CNSP, pandemia de COVID-19 a fost o provocare şi pentru industria alimentară, unul dintre cei mai mari şi stabili angajatori şi unul dintre cei mai importanţi contributori la PIB-ul regiunii, adaptarea la noile condiţii făcându-se din mers. Cu toate acestea, în domeniul serviciilor, după industria aviatică – cel mai grav afectată – sectorul HoReCa a avut cel mai mult de suferit în perioada pandemiei.
Rata şomajului la sfârşitul anului s-a estimat la 4,9% în 2024 faţă de 5,2% în anul 2019.
La nivelul regiunii riscurile asociate prognozei sunt reduse (provocările la adresa sectorului energetic dinspre politicile europene de mediu şi schimbări climatice), în timp ce se semnalează avantaje competitive în industria auto.
Pentru regiunea Nord-Est se proiectează o creştere reală a PIB în jurul valorii de 5% (2021-2024), bazată în principal pe industrie, construcţii şi servicii. Rata şomajului la sfârşitul anului va ajunge la 4% în anul 2024 faţă de 4,3% în anul 2019.
Deşi Nord-Est este regiunea cu cel mai mare număr de locuitori din România, nivelul ridicat al emigraţiei, pe fondul scăderii continue a populaţiei rezidente, ar putea afecta cererea de forţă de muncă, subliniază CNSP.
De asemenea, ponderea ridicată a populaţiei ocupate civile în agricultură şi scăzută în industrie exprimă unele din dezechilibrele istorice care au contribuit la crearea unor decalaje faţă de celelalte regiuni.
„Gradul redus de modernizare a drumurilor judeţene şi comunale şi ponderea ridicată a liniilor neelectrificate determină viteze scăzute pentru transportul de mărfuri şi pasageri şi creează totodată obstacole suplimentare în ceea ce priveşte potenţialii investitori”, se mai arată în document.
Există, însă, şi perspective favorabile. Astfel, disparităţile intraregionale privind ponderea populaţiei ocupate din servicii (Bacău, Iaşi) şi agricultură (Botoşani, Vaslui) indică un potenţial nevalorificat şi insuficient utilizat prin reconversie şi recalificare în judeţele mai puţin dezvoltate ale regiunii.
Pe de altă parte, datorită costului scăzut al forţei de muncă (trend în creştere), regiunea Nord-Est are un avantaj competitiv faţă de celelalte regiuni ale Europei pentru atragerea investiţiilor, ceea ce nu este pe deplin valorificat din cauza stării infrastructurii (situaţie ce sperăm să se îmbunătăţească datorită noilor programe guvernamentale de investiţii în infrastructură).
Pentru regiunea Vest, se proiectează o creştere reală a PIB de peste 4% pe întreg orizontul de prognoză, bazată pe industrie şi construcţii.
Rata şomajului la sfârşitul anului se estimează la 2,2% pentru anul 2021, urmând ca aceasta să scadă la 1,3 procente până în 2024, judeţul Timiş continuând să se menţină la cea mai scazută rată a şomajului la nivel regional (0,8%), cunoscut fiind, din anii precedenţi, pentru criza forţei de muncă în piaţă.
„Deşi cu o economie puternică, regiunea Vest se confruntă în prezent cu o rată crescută a infectării în rândul populaţiei, ceea ce înseamnă o încetinire a redresării economiei regionale. În acest context, restricţiile impuse se vor resimţi în economia regională, mai ales în domeniul HoReCa şi al agroturismului”, se mai arată în documentul CNSP.
În regiunea Centru, creşterea reală prognozată a PIB este de circa 4,9% pe întreaga perioadă vizată. Această tendinţă este susţinută în principal de sectorul industriei şi de cel al serviciilor (ramuri care deţin cele mai importante ponderi în economia regiunii), urmate de construcţii.
Principalele riscuri sunt prelungirea pandemiei de COVID-19 care poate afecta în mod special judeţele cu o pondere semnificativă a industriei dar şi cu un potenţial turistic mai ridicat.
Perspective favorabile sunt un an agricol foarte bun, determinat de condiţii climatice favorabile, care să ducă la obţinerea unor producţii vegetale şi zootehnice peste aşteptări şi accelerarea procesului de vaccinare anti COVID care să determine revigorarea mai rapidă a turismului.
Dacă în 2019 rata şomajului era de 2,6%, se preconizează ca în 2021 rata şomajului va fi de 3,4%, urmând ca în anul 2024 aceasta să se situeze la 2%.
Pentru regiunea Nord – Vest se estimează o creştere reală a PIB de peste 4% pe întreg orizontul de prognoză, susţinută în principal de industrie şi construcţii.
La nivelul regiunii riscurile asociate prognozei sunt relativ reduse având în vedere avantajul geografic şi investiţiile consistente din ultimii ani în infrastructură precum şi în sistemul de producţie.
În acelaşi timp se pot identifica avantaje competitive în domeniul serviciilor prestate pentru întreprinderi (outsourcing al companiilor din vestul Europei) precum şi datorită flexibilităţii liniilor de producţie.
