Românii cu frică de vaccinare mituiesc medicii de familie ca să le dea certificat fals. Poliția a deschis dosar penal in rem ● Țară în service. Poșta Română, o scrisoare pierdută ● Consiliul Fiscal critică rectificarea bugetară a guvernului Cîţu, semnalând un derapaj major pe partea de cheltuieli, care arată incapacitatea de a le ţine sub control ● Ministrul Sorin Cîmpeanu merge mai departe: un nou plan de disoluție a luptei anti-plagiat ● Consiliul Concurenței cere schimbarea legislației privind înființarea cabinetelor veterinare ● Călcat de picioarele prea scurte ale minciunii cu 31 august, vestul se scufundă ● De ce România nu-şi poate reduce deficitul comercial uriaş? ● Ce trebuie să știi dacă vrei să continui să lucrezi după pensionare ● Relocarea producției din China, o decizie strategică a companiilor europene. România știe?
Românii cu frică de vaccinare mituiesc medicii de familie ca să le dea certificat fals. Poliția a deschis dosar penal in rem. O nouă infracțiune devine la modă la noi. Românii cu frică de vaccinare mituiesc medicii de familie ca să le dea certificat fals. Medicii din Timișoara au observat fenomenul. În spitale au ajuns mulți infectați cu SARS-CoV-2 care aveau certificate de vaccinare. Medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș presupun că nu toți pacienții au primit de fapt serul.
Importăm pâine deși avem cea mai mare producție de grâu din toate timpurile. Producțiile record de cereale ale României s-ar putea să nu se reflecte în prețul pâinii, la care se așteaptă scumpiri. La nivel mondial, tona de grâu se vinde scump, la peste 200 de euro în portul Constanța. Prețul record este influențat de două componente – pe de o parte producția globală a fost mai mică cu 16 milioane de tone față de anul trecut, iar pe piața cerealelor a apărut, în 2021, o cerere surpriză din partea Chinei – 40 de milioane de tone. Cerealele ar fi destinate înlocuirii furajelor pentru animale. Cu cerere mare, peste producție, și prețul crește. „Exportăm foarte mult grâu pentru că producem foarte mult grâu. Nu avem nevoie pentru consumul intern decât un sfert din cantitatea pe care o am produs-o. Atunci este normal să exportăm foarte mult grâu”, spune ministrul Adrian Oros.
Mihai Anghel spune însă că din România exportă, în general, multinaționalele din domeniul agriculturii. Firma pe care o reprezintă este o excepție românească. A reușit să pătrundă pe piața internațională fără niciun ajutor din partea statului, cel care ar trebui să fie responsabil cu promovarea României ca un mare grânar, scrie Europa Liberă.
Consiliul Fiscal critică rectificarea bugetară a guvernului Cîţu, semnalând un derapaj major pe partea de cheltuieli, care arată incapacitatea de a le ţine sub control. “Această rectificare bugetară este singulară în istoria rectificărilor evaluate de Consiliul Fiscal din 2010 până în prezent prin magnitudinea rectificării pozitive a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, creşterea acestora fiind de aproximativ 4,8% faţă de valorile propuse anterior. În prezenta rectificare, sume mai mari decât sporul veniturilor programate sunt alocate cheltuielilor. În condiţiile în care o parte a acestor venituri este temporară, iar o altă parte este datorată dinamicii ciclice favorabile a econommiei, Consiliul Fiscal consideră că alocarea de venituri, în cadrul rectificării, comportă riscuri considerabile, ce se pot materiale prin evoluţii economice defavorabile viitoare la nivel intern şi internaţional. Mai mult, aceste venituri, unele fără caracter permanent, finanţează, într-o proporţie importantă, cheltuieli bugtare permanente, ceea ce accentuează riscurile aferente sustenabilităţii poziţiei fiscale a sectorului public.”, menţionează Consiliull Fiscal, o entitate care are ca obligaţie legală analiza bugetului şi a rectificărilor acestuia de către guvern.
Consilul Fiscal are mai multe avertizări cu privire la conduita politicii fiscal a guvernului, punând sub semnul întrebării măsurile de reducere a deficitului bugetar, potrivit ZF.
Ministrul Sorin Cîmpeanu merge mai departe: un nou plan de disoluție a luptei anti-plagiat. Trei profesori universitari experți în plagiat demontează, în exclusivitate pentru PressOne, ultima fumigenă a ministrului Sorin Cîmpeanu, lansată ieri sub forma unui proiect de ordin de ministru;
La nici o lună după ce și-a abandonat, la presiunea publică, planul de a anihila CNATDCU printr-o metodologie de tip „cal troian”, ministrul Educației reîncepe să mimeze lupta anti-plagiat;
Ministrul Cîmpeanu vrea să oblige universitățile care au acordat titluri de doctor să analizeze „într-un termen rezonabil, un an spre exemplu”, cele 63.552 de teze de doctorat scrise într-un interval de 26 ani (1990-2016);
În locul unei strategii naționale și a unor criterii unitare de integritate asumate de statul român, proiectul de ordin de ministru prevede că fiecare universitate din România își poate face propria strategie anti-plagiat și o poate implementa cum crede de cuviință;
Ministrul își vinde ideea, în ochii publicului larg, cu faptul că în 2021 va aloca suma de 25 mil. lei celor 56 de universități cu școli doctorale pentru finanțarea verificărilor – adică aproximativ 90.000 euro / universitate, bani care ar trebui să acopere de la personal administrativ și digitalizarea lucrărilor până la plata evaluatorilor, scrie Emilia Șercan pe PressOne.
Consiliul Concurenței cere schimbarea legislației privind înființarea cabinetelor veterinare. Consiliul Concurenţei solicită modificarea legislaţiei privind înfiinţarea cabinetelor medicale veterinare şi a firmelor de contabilitate, în condiţiile în care aceasta este mai restrictivă decât cea necesară pentru desfăşurarea activităţii cabinetelor medicale umane, constituind bariere care afectează concurenţa, se arată într-un comunicat al autorității. Astfel, la ora actuală, un cabinet medical cu personalitate juridică poate funcționa dacă administratorul sau cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului de administrație sunt medici. În același timp, un cabinet medical veterinar poate funcționa doar dacă printre asociați se regăsește cel puțin un medic veterinar care trebuie să fie și reprezentantul legal al firmei.
Legislația nu permite persoanelor care nu dețin calificare în domeniul medicinei veterinare să înființeze firme
Autoritatea arată că practic, legislația nu permite persoanelor care nu dețin calificare în domeniul medicinei veterinare sau contabilității, dar care dețin capital investițional, să înființeze firme pe această piață.
”Dacă în cazul serviciilor medicale umane, protecția sănătății publice este adecvat asigurată doar prin impunerea unor cerințe care vizează conducerea firmei, fără a impune vreo cerință cu privire la deținerea capitalului, nu se justifică impunerea unor criterii mai restrictive pentru serviciile medicale veterinare și pentru cele de contabilitate. În acest fel, se reduce concurența prin limitarea accesului operatorilor economici pe piețele respective”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, scrie AgroIntel.ro
Călcat de picioarele prea scurte ale minciunii cu 31 august, vestul se scufundă. Nici vorbă de evacuări până la 31/08. Germania își încheie operațiunea de joi, americanii de pe aeroportul din Kabul, unde tensiunea s-a întețit insuportabil, se retrag, căci nici musca nu mai trece de călăii talibani. Oamenii care s-au îmbulzit spre aeroportul afgan sperând să prindă un avion spre vest, spre a scăpa de talibani, par pe moment a fi pierduți. Nici un afgan nu mai trece neajutat de punctele de control edificate de islamiști spre a-i împiedica pe compatrioții lor neislamiști să-și regăsească libertatea. Nici unul din ei nu mai intră demult în aeroport. Pe care militarii americani fie șomează, fie încep să se retragă ori se pregătesc să-și ia zborul. În unele operațiuni clandestine se adună oameni la locuri secrete cu ajutorul unor elicoptere și unități mici, de elită, care încearcă să-i scape de călăi.
Dar și aceste operațiuni foarte riscante sunt pe ducă. Premierul britanic a admis joi după amiază că timpul rămas e scurt, se scurge inexorabil și vor rămâne refugiați neevacuați.
În timp ce tragedii umane de proporții epice distrug vieți cu acceleratul, pe aeroportul din Kabul și pe restul teritoriului afgan controlat de talibani, ale cărui străzi s-au vidat de fete și femei, G7 și UE s-au alăturat pe patul de moarte alianței nordatlantic, scrie DW.
De ce România nu-şi poate reduce deficitul comercial uriaş? Deficitul comercial al României va atinge, la orizontul anului 2025, 30 de miliarde de euro – potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) – , în vreme ce, de ani de zile, ţările din regiune sunt pe excedent comercial. Potrivit sursei citate, deficitul comercial al României ar urma să ajungă în acest an la aproape 21 de miliarde de euro (18,4 mld. euro în 2020), o creştere ce pune presiune pe deficitul de cont curent al balanţei de plăţi şi, prin urmare, pe cursul de schimb. Poate fi redus acest deficit care se apropie de 10% din PIB-ul estimat la orizontul lui 2025 (8,8% din PIB în 2021), un deficit care, practic, după cum spune Mugur Isărescu, BNR, creează locuri de muncă în alte ţări? „Multe pârghii pentru reducerea deficitului comercial nu sunt. Economia creşte peste potenţial (consumăm mai mult decât producem – n. red.), cererea este mare, iar oferta sub cerere, ceea ce antrenează creşterea importurilor“, comentează economistul Laurian Lungu, citat de ZF.
Ce trebuie să știi dacă vrei să continui să lucrezi după pensionare . Un studiu realizat de Bestjobs România scoate la iveală faptul că opt din zece salariați români iau în calcul să muncească și după ieșirea la pensie, deoarece salariul net lunar pe care îi iau, nu le permite să facă destule economii pentru vârsta pensionării. În aceste condiții, reamintim faptul că legislația actuală permite cumulul pensiei cu salariul, în anumite situații.
Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice stabilește că cei care se pensionează la limita de vârstă pot primi în același timp cu pensia și venituri din salarii sau activități independente, cum ar fi bani din activități ca persoane fizice autorizate, drepturi de autor, chirii, dividende, jocuri de noroc și altele.
Cu un nivel al IAPC, indicele armonizat care permite comparații internaționale între state, de 3,8%, ne-am poziționat semnificativ sub cele 4,7% consemnate în Ungaria și Polonia, dar peste cota de 2,7% din Cehia, aceasta din urmă foarte aproape de media UE (2,5%).
Am făcut trimitere la statele din fostul bloc estic care au ales să utilizeze un regim de flotare a cursului de schimb, adică cele din Europa Centrală, pentru a avea un reper în condiții comparabile în condițiile în care stabilitatea este inerent mai mare pentru țările din Zona Euro, unde dobânda de politică monetară este mai redusă, scrie Curs de Guvernare.
