Propunerea legislativă prevede că statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-un referendum organizat în Ținutul Secuiesc.
„Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetățenii Ținutului Secuiesc”, arată proiectul de lege.
Inițitorii spun că înființarea regiunii autonome este o expresie a indetității istorice a zonei și va asigura egalitatea de șanse a cetățenilor și protecția identității naționale maghiare.
„Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. Ordinea administrativă a Ținutului Secuiesc se bazează pe condițiile geografice, economice, sociale și culturale, pe dezideratul istoric al populației acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspirația locuitorilor regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetățenilor la viața societății, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea și ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, potrivit inițiativei legislative a celor doi deputați UDMR.
Aceștia susțin că autonomia comunității este dreptul și capacitatea efectivă a colectivității majoritare autohtonă a ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate și în interesul întregii colectivități, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarității.
Prin urmare, Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României.
„Competențele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internațional. Competențele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuție sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internațional. Regiunea are dreptul de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor sale specifice. Acest drept include adoptarea și exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competența regiunii și a unor sarcini care aparțin unor competențe naționale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop”, conform proiectul de lege.
Inițiatorii specifică faptul că autonomia regiunii Ținutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului român.
Cu respectarea principiului menționat mai sus:
„- Competențele, în limitele prezentului statut pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare.
– Delegarea de competență trebuie să fie clar definită. Mijloacele materiale și financiare, care permit punerea în aplicare efectivă a acestor competențe adiționale, trebuie să fie asigurate în mod adecvat pe parcursul actului de împuternicire.
– Organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competențe trebuie să se bucure, atât cât este posibil și în limitele legii, de libertatea de a-și adapta exercitarea acestora la condițiile specifice regiunii și la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate și conform doleanțelor locuitorilor regiunii”, conform sursei citate.
Ținutul Secuiesc, compus din județele Covasna, Harghita precum și „scaunul istoric Mureș”
Regiunea autonomă va cuprinde, potrivit proiectului de lege, actualele județe Covasna și Harghita, cât și scaunul istoric Mureș, care aparține județului Mureș. Scaunele sunt teritorii tradiționale secuiești.
„a) Scaunul Kćzdi (Kćzdiszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Secuiesc (Kćzdivăsârhely),
b) Scaunul Orbai (Orbaiszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Covasna (Kovźszna),
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy),
d) Scaunul Ciuc (Csikszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Miercurea Ciuc (Csikszereda),
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Odorheiu Secuiesc (Szćkelyudvarhely),
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós),
g) Scaunul Mureș (Marosszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Mureș (Marosvâsărhely),
h) Scaunul Micloșoara-Brăduț (Miklósvăr-Bardoc) (Miklósvăr-Bardocszćk), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Baraolt (Barót)”, arată inițiativa legislativă a deputaților UDMR.
Un Consiliu de Autoadministrare va exercita autonomia Ținutului Secuiesc
Proiectul mai arată că autonomia regională este exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.
Dispozițiile menționate anterior nu aduc atingere dreptului de a recurge la consultarea prin referendum sau orice altă formă de participare a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.
Acest Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Ținutului Secuiesc.
„Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului și simbolului fiecărui scaun secuiesc. Prezentul Statut garantează folosirea liberă a simbolurilor națiunii maghiare, precum și ale comunităților naționale în minoritate numerică în Ținutul Secuiesc. În privința folosirii simbolurilor statului sunt valabile reglementările legale în vigoare”, prevede un alt articol al proiectului de lege.
„Consiliul de Autoadministrare poate înființa, în propria sa competență, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituție”, prevede propunerea de lege.
De asemenea, Consiliul de Autoadministrare poate solicita ca Guvernul să-i atribuie sau să-i încredințeze competențe, ce nu sunt reglementate în prezentul Statut de autonomie. În plus, Comisia de Autoadministrare poate dispune, înființa și susține posturi proprii de televiziune și de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale.
Ținutul Secuiesc va avea președinte. Mandatul acestuia este de patru ani
Potrivit proiectului, va fi și un președinte al Ținutului Secuiesc, precum și autorități ale Scaunelor – Consiliul Scaunal și Președintele Scaunului. Va exista și un Consiliu Comunal, Consiliul Orășenesc, Consiliul Municipal și primar.
„Președintele Ținutului Secuiesc este ales de către cetățenii Ținutului Secuiesc prin alegeri libere și generale, prin vot secret și direct pentru o perioadă de patru ani”, conform sursei menționate.
O persoană poate avea maxim două mandate ca președinte al regiunii autonome. Președintele Ținutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor. Acesta nu poate îndeplini alte funcții publice sau private.
Totodată, Consiliul de Autoadministrare al Ținutului Secuiesc poate iniția printr-o majoritate de 2/3 a voturilor membrilor săi eliberarea din frncție a președintelui Ținutului Secuiesc în cazul trădării intereselor comunității din Ținutul Secuiesc, lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, neîndeplinirii obligațiilor ce decurg din prezentul Statut de autonomie.
„În baza moțiunii de cenzură adoptată, Consiliul de Autoadminisfrare al Ținutului Secuiesc se adresează Guvernului României ca în termen de 30 de zile de la data deciziei Consiliului de Autoadministrare să dispună organizarea alegerilor pentru fincția de președinte a Ținutului Secuiesc. În cazul în care funcția devine vacantă, desemnarea noului președinte este valabilă pentru un mandat complet”, mai indică propunerea legislativă.
De altfel, în perioada limitării temporare a exercitării prerogativelor președintelui Ținutului Secuiesc sau în cazul în care funcția devine vacantă, până la alegerea noului președinte, atribuțiile acestuia revin președintelui Consiliului de Autoadministrare, sau în caz de indisponibilitate, locțiitorului acestuia.
Atribuțiile președintelui Ținutului Secuiesc
Președintele Ținutului Secuiesc poate propune Guvernului României data desfășurării alegerilor ordinare și extraordinare organizate pe teritoriul regiunii. Acesta poate solicita Curții Constituționale control prealabil la proiecte de decizii și actele normative emisi de Consiliul de Autoadministrare.
El mai poate iniția referendum, în urma consultării Consiliului de Autoadministrare, privind problemele fundamentale ale regiunii, în conformitate cu Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului la nivel local.
Limba maghiară va fi recunoscută ca limbă oficială a regiunii
„În Ținutul Secuiesc limba maghiară are același statut ca și limba oficială a statului. Toți cetățenii domiciliați sau rezidenți în Ținutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiții egale, în viața privată și cea publică, inclusiv în cadrul instituțiilor publice, precum și în fața autorităților publice, atât oral cât și în scris”, conform proiectului de lege.
De asemenea, autoritățile regiunii autonome, a scaunelor secuiești aparținătoare și autoritățile administrației publice locale vor asigura folosirea oficială și firească a ambelor limbi, adoptând reglementările necesare pentru cunoașterea acestora, creând toate condițiile care garantează egalitatea lor deplină.
„În acele localități ale regiunii autonome în care cetățenii aparținând altor comunități naționale, etnice, lingvistice cu domiciliu stabil în acele localități sunt în minoritate numerică dar depășesc o sută în comună, o mie în oraș, cinci mii în municipiu, zece mii la nivelul scaunului, limba acestor comunități beneficiază de același statut ca și limba oficială a statului în fața unităților administrative respective”, mai prevede propunerea legislativă.
Totodată, conform proiectului de lege, persoanele fizice, organizațiile și societățile au dreptul de a înființa instituții de învățământ particular în limba maternă a comunităților, iar cultele religioase au dreptul la învățământ confesional în limba enoriașilor.
„Învățământul de stat și confesional în limba maternă este finanțat de la bugetul de stat și în mod proporțional de la bugetul autorităților administrațiilor publice locale, iar învățământul particular este sprijinit de stat. Limba de școlarizare a minorilor este hotărâtă de părinții sau tutorele legal al acestora”, explică inițiatorii în propunerea de lege.
În instituțiile de învățământ și educație în limba maternă a cetățenilor Ținutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităților naționale, -etnice și -lingvistice, precum și a istoriei, geografiei și etnografiei națiunii-mamă a acestora, cunoașterea tradițiilor și valorilor culturale.
În instituțiile de învățământ și educație cu limba de predare maghiară trebuie asigurată posibilitatea însușirii limbii române.
În învățământul elementar, mediu și liceal cu limba de predare maghiară, în vederea asigurării însușirii cât mai temeinice a limbii române, disciplina de limba și literatura română este predată după programe și manuale speciale.
„În învățământul profesional desfășurat într-o altă limbă decât limba oficială a statului, însușirea termenilor de specialitate în limba română trebuie asigurată. În unitățile de învățământ respectiv în cazul cursurilor de perfecționare din Ținutul Secuiesc, examenele de admitere și finale pot fi ținute în limba maternă”, precizează sursa amintită.
Posibilitatea de angajare a profesorilor din străinătate în instituțiile de învățământ în limba maternă este garantată, mai explică proiectului de lege.
În Ținutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantată: a) în domeniul cultural; b) în domeniul creației artistice, al criticii de artă, cercetării și literaturii de specialitate; c) în domeniul traducerii, sincronizării, subtitrării; d) în domeniul popularizării culturilor naționale specifice; e) în toate domeniile de informare în masă.
„În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în administrația publică locală și regională, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunităților naționale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care aparțin acestor comunități, respectând raportul dintre naționalități rezultat în urma ultimului recensământ”, mai prevede inițiativa celor doi deputați UDMR.
De asemenea, cetățenii Ținutului Secuiesc au dreptul de a-și folosi limba maternă în fața organelor judecătorești.
Prefectul face legătura între stat și regiunea autonomă
Guvernul numește prefectul care veghează asupra respectării legalității în regiune. În cazul unor divergențe dintre Regiune și Guvern, prefectul are competența de mediere.
„Legile și ordonanțele precum și alte acte normative emise de către Parlamentul României și de către Guvernul României, care au reglementări valabile și în Ținutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare, iar prinfr-o hotărâre luată cu o majoritate de 2/3 a membrilor, Consiliul de Autoadministrare își poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative în cauză”, potrivit sursei citate.
Deciziile Ținutului Secuiesc sunt controlate din punct de vedere al constituționalității de către Curtea Constituțională.
Inițiativa legislativă a fost înregistrată la Camera Deputaților, prim for sesizat, decizional pe proiectul de lege fiind Senatul.
