Încă de la începutul pandemiei, grupul MedLife a investit în cercetarea virusului SARS CoV-2, desfășurând cu resurse proprii studii privind imunizarea naturală a populației din România pentru COVID-19, inclusiv rata de imunizare din municipiul Suceava, devenit la un moment dat epicentrul epidemiei din România. În plus, s-a alăturat eforturilor echipelor de cercetare internaționale realizând secvențierea tulpinilor virusului de pe teritoriul României. În aceasta perioadă, este in derulare un studiu care urmărește evoluția apariției anticorpilor la persoanele confirmate pozitiv prin testul RT-PCR și diferențele dintre metodele serologice de testare.
Pentru că vizează răspunsuri la întrebări despre pandemia COVID-19 din România legate de imunizarea românilor, răspândirea virusului, dar și eficiența metodelor de testare.
• Care sunt nivelul și ritmul de imunizare naturală a populației?
• Care este rata de imunizare naturală față de SARS-CoV-2 în rândul populației municipiului Suceava?
• Care sunt caracteristicile demografice ale persoanelor imunizate la noul coronavirus?
• Care este originea virusului SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul României?
• Cum s-a transmis virusul pe teritoriul țării noastre?
• Există diferențe între metodele serologice de testare?
• Care este nivelul de variație a anticorpilor în funcție de durata simptomatologiei?
Astfel, informațiile validate științific despre depistarea virusului și dezvoltarea de anticorpi pot fi folosite la limitarea răspândirii bolii și ajută sistemul de sănătate.
Studiu privind imunizarea naturală a populației pentru COVID-19
(Martie – Aprilie 2020)
Creșterea numărului de îmbolnăviri atât la nivel național, cât și mondial și impactul pandemiei asupra economiei a dus la întrebări referitoare la nivelul și ritmul de imunizare a populațiilor la COVID-19:
• Care sunt nivelul și ritmul de imunizare naturală a populației ținând cont de faptul că alte cercetări din alte state au confirmat existența unui număr semnificativ de pacienți asimptomatici infectați cu SARS-CoV-2 care nu se regăsesc în statisticile medicale oficiale COVID-19?
• Cât de eficiente sunt măsurile de protecție și procedurile de lucru MedLife elaborate și implementate odată cu declanșarea epidemiei?
• Pot fi aceste măsuri și proceduri adaptate și puse în practica și în alte sectoare ale economiei, astfel încât companiile să își poată relua treptat activitatea în condiții de maximă siguranță?
Ce s-a descoperit. Concluzii
1.Procentul populației imunizate pentru COVID 19 la nivelul eșantionului evaluat din diverse regiuni ale țării este foarte mic, sub 2%. Rezultatele au fost confirmate de un alt studiu derulat de Institutul Național de Sănătăte Publică pe un eșantion mai mare, care arăta în august că imunizarea populației este sub 2%.
2. Testarea serologica pentru detectarea anticorpilor este fiabilă, aceasta pot fi luată în calcul ca metodă complementară testării RT-PCR pentru screening serologic și verificarea răspunsului imun pe populații mari. Testele rapide sunt insuficient validate.
3. Măsurile de protecție și triaj luate în clinici și spitale de MedLife au funcționat și au putut fi replicate în alte companii pentru a le ajuta să își reia activitatea în siguranță.
Astfel că, datele de atunci au arătat ca până la posibilitatea vaccinării, măsurile de protecție și testarea extinsă sunt foarte importante pentru a nu adânci și mai multe efectele negative pe care pandemia le-a avut și le va avea asupra economiei și, implicit, nivelului de trai și calității vieții populației.
Studiu privind rata de imunizare la noul Coronavirus în rândul populației din municipiul Suceava (18 – 27 mai 2020)
Suceava a ajuns să fie epicentrul epidemiei din România, conducând în acel moment topul cu cel mai mare număr de îmbolnăviri, atât ca valoare absolută (3 438), cât și la mia de locuitori (5.42), devenind subiectul unui studiu de caz și, implicit, o oportunitate de analiză care să ghideze autoritățile.
Întrebările la care a răspuns cercetarea:
• Care este rata de imunizare naturală față de SARS-CoV-2 în rândul populației municipiului Suceava?
• Care sunt caracteristicile demografice ale persoanelor imunizate la noul coronavirus?
• Care sunt grupele demografice cu cea mai mare deschidere față de testarea pentru COVID-19?
• Care sunt grupele demografice cu cel mai mic interes manifestat față de testarea COVID-19?
Ce s-a descoperit. Concluzii
1. 20% din populația de peste 25 de ani a Municipiului Suceava a fost imunizată natural pentru COVID-19.
Rezultatul cercetării evidențiază că imunitatea de grup nu va fi dobândită prea curând ținând cont de diferența foarte mare între procentul obținut și pragul de 60-70%, cât ar trebui atins pentru a se obține imunitatea colectivă.
2. Profilul demografic al persoanelor imunizate
Studiu privind secvențierea genomului Virusului SARS-CoV-2 (Iunie 2020)
Pentru obținerea unor informații concludente referitoare la proveniența virusului SARS-CoV-2, modalitățile de răspândire și mutațiile genetice ale acestuia, echipa de cercetare MedLife s-a alăturat eforturilor depuse de echipele internaționale, ocupându-se de secvențierea tulpinilor virusului de pe teritoriul României. Mai mult, secvențierea genomului ajută la dezvoltarea tratamentelor și a vaccinurilor viitoare.
Întrebările la care a răspuns secvențierea genomului
• Care este originea virusului SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul României?
• Cum s-a transmis virusul pe teritoriul țării noastre?
• Care este probabilitatea de reinfectare a pacienților vindecați de COVID-19?
Ce s-a descoperit. Concluzii
1. Virusul SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul României provine cu certitudine din Wuhan. Virusul din România are identitate de secvență de 99,97% cu virusul original identificat în China, în medie fiind identificate 9 mutații per genom, numărul maxim fiind de 13.
2. Cel mai probabil, răspândirea virusului SARS-CoV-2 în România s-a făcut local, prin transmitere intracomunitară la nivelul regiunilor țării și mai puțin prin importul direct din afara țării.
3. În acest moment, este foarte puțin probabil ca pacienții care au trecut prin boală să se poată reinfecta.
Gena S este cea mai importantă genă pentru infecțiozitatea virusului întrucât codifică o proteină ce se leagă direct de receptorul de pe suprafața celulelor umane, aceasta fiind deseori ținta unui răspuns imun antiviral. Analiza mutațiilor genei S identificate la pacienții din România, mutații care se presupune că ar permite virusului să infecteze oamenii care au trecut deja prin boala, arată că este puțin probabil ca virusul să poată reinfecta pacienții vindecați.
Nu în ultimul rând, secvențierea genomului pentru acest virus a permis verificarea metodei de detectare a virusului SARS-CoV-2 folosită în Sistemul Medical MedLife. Echipa de studiu a arătat că mutațiile identificate la pacienții din România nu interferă cu metoda folosită. În consecință, a fost validat faptul că virusul nu a suferit mutații care să îl facă mai greu detectabil.
În perspectivă, MedLife își propune să monitorizeze constant prin secvențiere cazurile de SARS-CoV-2 din România pentru o mai bună caracterizare a virusurilor care circulă pe teritoriul țării.
„Suntem foarte mândri că o companie românească a reușit să desfășoare studii de o asemenea anvergură exclusiv cu specialiști și resurse locale, întreaga cercetare fiind făcută de divizia de cercetare MedLife, respectiv de specialiști români” a declarat Mihai Marcu, Președinte & CEO MedLife Group.
Studiu privind dinamica anticorpilor dobândiți natural pentru COVID-19 Mai – Noiembrie 2020 (în curs de desfășurare)
Pentru a urmări evoluția apariției anticorpilor la persoanele confirmate pozitiv prin testul RT-PCR și pentru a valida unele teste de diagnostic, MedLife a demarat un studiu în parteneriat cu Institutul de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș și Spitalul Clinic Colentina din București.
Spre deosebire de RT-PCR, care este testul de referință folosit pentru diagnosticarea infecției active COVID-19, testele serologice pot fi utile în identificarea persoanelor care au dezvoltat un răspuns imun, în cadrul unei infecții active sau ca urmare a unei infecții anterioare. Deși, deocamdată, nu sunt disponibile informații complete despre imunitatea după această infecție, datele serologice sunt importante pentru că:
– ar putea identifica subiecții care nu mai sunt susceptibili la infecție,
– ar putea servi unor studii de seroprevalentă utile pentru măsuri de control ale infecțiilor din perspectiva sănătății publice și înțelegerea importanței infecțiilor asimptomatice,
– ar putea fi utile pentru identificarea potențialilor donatori de plasmă, care ar putea fi folosită în tratamentul formelor severe.
– ar putea asista în stabilirea diagnosticului infecției în anumite circumstanțe, dar mai ales pentru scenariul în care se prezintă cu condiții clinice care ar putea prezenta complicații tardive ale COVID-19, situație în care testul RT-PCR ar fi negativ.
Întrebări de cercetare
• Există diferențe între metodele serologice de testare?
• Care este nivelul de variație a anticorpilor în funcție de durata simptomatologiei?
Ce s-a descoperit. Concluzii preliminare (iulie 2020)
1. Testările pentru anticorpii IgM nu au valoare de diagnostic a infecției acute cu noul coronavirus, aceștia apărând aproape simultan cu anticorpii IgG sau fiind absenți;
Nu există diferențe semnificative între cele trei metode serologice de testare. De asemenea, s-a remarcat că testările pentru anticorpii IgM nu au valoare de diagnostic, aceștia dezvoltându-se aproape simultan cu anticorpii IgG sau fiind absenți în unele cazuri. Astfel, spre deosebire de alte infecții, unde apariția anticorpilor IgM este timpurie și atestă o infecție acută, testările având și capacitate de diagnostic, în cazul COVID-19 s-a remarcat o apariție mai târzie a acestui tip de anticorpi.
2. Sensibilitatea testelor pentru identificarea anticorpilor IgG este bună la pacienții cu durata simptomelor mai mare de 14 zile.
Au fost prelevate între două și patru probe de la subiecții implicați în studiu, în diferite etape ale evoluției simptomatologiei. Astfel, s-a observat că detectarea anticorpilor IgG este mai puțin probabilă la pacienții aflați în apropierea momentului debutului simptomelor, în timp ce pacienții care prezintă simptomatologie de cel puțin 14 zile au dezvoltat anticorpi în proporție de 86%.
3. Sunt șanse ca la pacienții asimptomatici proporția celor care dezvoltă anticorpi să fie mai mică, deși în prima etapă a cercetării nu s-a realizat analiza în funcție de forma clinică (asimptomatic, formă ușoară, medie sau severă).
În cadrul studiului urmează să fie analizate datele colectate în funcție de forma clinică de boală.
Studiu observational MedLife privind testele rapide antigen (noiembrie 2020)
În urma acestui studiu, MedLife a atenționat asupra unor posibile riscuri pe care și le asumă pacienții care recurg la testele rapide pentru diagnosticul infecției cu SARS COV 2. Aceste teste au o sensibilitate de doar 60% și pot duce în eroare mai ales pacienții asimptomatici.
Echipa care a realizat studiul subliniază că o sensibilitate de 60% în condiții reale de lucru se traduce prin lipsa identificării a 40 de purtători de SARS CoV-2 din 100 care vor continuă să răspândească virusul. Pentru asimptomatici nu se recomandă la acest moment utilizarea testelor rapide
RT PCR este în continuare etalonul și instrumentul utilizat global pentru identificarea purtătorilor de virus SARS CoV 2
—–
De 26 de ani suntem alături de tine și nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupți prin știință și cunoaștere.
De la începuturile civilizației, frica este primul lucru care te izbește într-o pandemie. Iar ca să o diminuăm, în an pandemic, am dezvoltat divizia de cercetare și am început să facem cercetare medicală în România, pentru a oferi o viziune mai clară asupra situației actuale și a evoluției bolii.
Ne adaptăm continuu la prezent și ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.
