EXPLOZIV/COLDEA CHEMAT LA RAPORT

 Reprezentantii societatii civile din CSM cer Serviciului Roman de Informatii explicatii pentru Protocolul incheiat in 2016 cu Inspectia Judiciara: „Trebuie clarificat daca, in realizarea competentelor sale, SRI a preluat supravegherea executata anterior de SIPA cu privire la comportamentul magistratilor cu referire la aspectele ce constituie abateri disciplinare”, conform celor de la Lumea Justitiei.

Nu ramane fara ecou Protocolul incheiat, in 29 februarie 2016, intre Serviciul Roman de Informatii si Inspectia Judiciara de catre fostul sef operativ al SRI Florian Coldea si inspectorul sef Lucian Netejoru, care si-ar fi incetat efectele in 8 martie 2017 si care a fost publicat de catre Inspectia Judiciara marti, 9 octombrie 2018. Cele mai grave prevederi ale documentului se refera la posibilitatea SRI de a se implica in cercetarea disciplinara a magistratilor, la angajamentul Inspectiei Judiciare de a da raportul in fata SRI, precum si la faptul ca Inspectia se obliga sa nu divulge provenienta informatiilor, datele furnizate de SRI neputand fi introduse in dosarele Inspectiei decat cu acordul Serviciului (click aici pentru a citi).

In aceste conditii, Romeu Chelariu (foto stanga) si Victor Alistar (foto dreapta), membrii CSM reprezentanti ai societatii civile, au emis un comunicat in seara zilei de miercuri, 10 octombrie 2018, in care isi exprima ingrijorarea si „profunda indignare” fata de prevederile protocolului secret, cei doi solicitand clarificarea a trei aspecte:

„– daca intra in competenta SRI culegerea si prelucrarea de informatii privind identificarea anticipata si prevenirea abaterilor disciplinare ale magistratilor;

– in ce conditii si modalitati s-a realizat supravegherea prudentiala a magistratilor pentru identificarea abaterilor disciplinare sau deontologice pe care SRI se angaja la art. 3 alin.(2) lit. b) din Protocol sa le puna la dispozitie din oficiu;

– daca, in realizarea competentelor sale, SRI a preluat supravegherea executata anterior de SIPA cu privire la comportamentul magistratilor cu referire la aspectele ce constituie abateri disciplinare”.

Totodata, cei doi juristi solicita un punct de vedere institutional din partea Consiliului Superior al Magistraturii in legatura cu protocoalele incheiate de SRI cu Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul General.

Publicam in continuare comunicatul integral al reprezentantilor societatii civile in CSM din data de 10 octombrie 2018:

„Membrii CSM reprezentanti ai societatii civile iau act cu ingrijorare despre prevederile protocolului secret intre SRI si Inspectia Judiciara

Reprezentantii societatii civile in CSM isi exprima profunda indignare privind prevederile Protocolului incheiat intre Serviciul Roman de Informatii si Inspectia judiciara in februarie 2016, denuntat in aprilie 2017 si desecretizat in septembrie 2018, chiar daca, in conformitate cu declaratia asumata public de catre Inspectia judiciara, acest protocol nu s-a aplicat.

In acest context, retinem ca ‘in niciuna dintre procedurile administrative de verificare a activitatii si conduitei judecatorilor, procurorilor si magistratilor asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, derulate in intervalul in care Protocolul a fost in vigoare, Inspectia Judiciara nu a solicitat si nu a transmis Serviciului Roman de Informatii date si informatii’ si ca ‘De asemenea, in acelasi interval, nu a fost exercitata nicio actiune disciplinara ca efect al protocolului. Subliniem ca toate actiunile disciplinare exercitate de Inspectia Judiciara au fost intemeiate exclusiv pe situatii de fapt constatate nemijlocit de inspectorii judiciari, fara alte date si informatii furnizate in temeiul Protocolului ori al vreunei colaborari cu alte entitati’.

In acest sens exprimam ingrijorarea cu privire la existenta acestui protocol, nepublic – clasificat ca fiind strict secret, al carui continut releva suspiciuni multiple privind supravegherea magistratilor de catre serviciile de informatii si dupa desfiintarea SIPA, chiar daca acestea nu au fost valorificate de Inspectia Judiciara.

In ceea ce priveste protocolul de cooperare intre Inspectia Judiciara si Serviciul Roman de Informatii acesta nu interfereaza in mod direct activitatea de infaptuire a justitiei si derulare a procedurilor judiciare ca in cazul protocoalelor semnate de Parchetul General sau Inalta Curte de Casatie si Justitie cu serviciul de informatii, insa are rolul de a releva aspecte ingrijoratoare privind supravegherea si controlul asupra judecatorilor si procurorilor pentru urmatoarele considerente:

1. Obiectul protocolului prevedea cooperarea pentru ‘asigurarea independentei si infaptuirii justitiei, al prevenirii si combaterii abaterii disciplinare in randul magistratilor (…)’.

Acest scop declarat al protocolului trebuie analizat din perspectiva atributiilor trasate partilor prin protocol de ‘valorificare eficienta a posibilitatilor pentru identificarea anticipata, prevenirea si combaterea abaterilor disciplinare in randul magistratilor (…)’ prin furnizarea ‘din oficiu a informatiilor in legatura cu acte sau fapte susceptibile a fi incadrate ca fiind abateri disciplinare savarsite de magistrati’ precum si obligatia nedivulgarii ‘faptului ca acestea provin de la Serviciul Roman de Informatii’, daca Inspectia Judiciara intentioneaza realizarea competentelor proprii.

1. Conform principiilor stabilite la art. 1 si a prevederii de la art. 3 din protocol care stabileste ca activitatile se desfasoara conform atributiilor si competentelor partilor. Astfel, raportat la prevederile Legii nr.14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, rezulta aparente neconcordante intre obligatia de limitare a culegerii de informatii la aria reglementata de competenta S.R.I. stabilita la art. 6, art. 7, art. 8 coroborate cu prima teza a art. 9 din legea S.R.I. (care autorizeaza culegerea si prelucrarea de informatii in vederea transmiterii catre beneficiari legali numai in limitele art. 3 din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei) si obligatiei stabilita prin protocol de culegere de informatii privind abaterile disciplinare ale magistratilor.

In concluzie, consideram ca urmatoarele aspecte trebuie clarificate in mod transparent si aduse la cunostinta opiniei publice:

– Daca intra in competenta SRI culegerea si prelucrarea de informatii privind identificarea anticipata si prevenirea abaterilor disciplinare ale magistratilor;

– In ce conditii si modalitati s-a realizat supravegherea prudentiala a magistratilor pentru identificarea abaterilor disciplinare sau deontologice pe care SRI se angaja la art. 3 alin.(2) lit. b) din Protocol sa le puna la dispozitie din oficiu;

– Daca, in realizarea competentelor sale, SRI a preluat supravegherea executata anterior de SIPA cu privire la comportamentul magistratilor cu referire la aspectele ce constituie abateri disciplinare.

Demersul nostru nu are ca scop stigmatizarea Serviciului Roman de Informatii, a carui actuala conducere in mod deschis si transparent a decis desecretizarea si denuntarea protocoalelor cu structuri din autoritatea judecatoreasca, ci clarificarea tuturor aspectelor petrecute astfel incat sa se stabileasca faptele si mai ales mecanismele si normele care sa garanteze ca atributiile judiciare se indeplinesc exclusiv in baza legii de catre procurori si judecatori in afara oricaror presiuni pentru administrarea unui proces echitabil, specific statului de drept si democratiei constitutionale, intr-o Romanie europeana.

Dat fiind ca in acest moment au fost desecretizate principalele protocoale de cooperare intre Serviciul Roman de Informatii si structuri din cadrul autoritatii judecatoresti, se impune analizarea si exprimarea unui punct de vedere institutional al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la protocoalele care au fost incheiate cu institutiile judiciare, respectiv PICCJ si ICCJ pentru a duce la indeplinire angajamentele asumate prin hotararea Plenului CSM din luna aprilie 2018”. (Frone A.).