Modificările aduse Codurilor fiscal și de procedură fiscală prin proiectul de lege votat de Parlament pe 24 noiembrie 2020 vin într-un moment în care mediul de afaceri are nevoie de un cadru fiscal mai clar și mai modern, pe fondul crizei sanitare care a afectat operațiunile și a generat incertitudine fără precedent. Este vorba de un proiect care include multe propuneri ale mediului de afaceri și a cărui „naștere” nu a fost deloc ușoară. Dacă ne gândim că de la inițierea proiectului până la adoptare au trecut aproape trei ani, ne dăm seama că este un termen neobișnuit de mare în condițiile în care schimbările legislației fiscale sunt de obicei rapide, unele chiar peste noapte.
Ca să ne dăm seama mai bine cum evoluează procesul legislativ, am calculat durata alocată consultării publice și am constatat că, începând din 2017, proiectele de acte normative cu implicații fiscale au fost adoptate în medie în circa 70 de zile de la lansarea publică. Cu acest proiect, însă, lucrurile au stat diferit pentru că mediul de afaceri, prin organizațiile reprezentative din cadrul Coaliției pentru dezvoltarea României, a fost puternic implicat și procesul de consultare a fost unul foarte serios.
În primăvara anului 2018, la invitația Ministerului de Finanțe, asociațiile de afaceri au început să lucreze la modificarea Codurilor, preocuparea majoră fiind pentru reglarea unor prevederi neconforme cu legislația și jurisprudența europeană, ajustarea unor reguli care s-au dovedit greoaie sau împovărătoare, suplimentarea unor beneficii pentru angajați și alinierea cadrului fiscal la principii moderne care sprijină investițiile.
A fost un efort mare pentru a finaliza propunerile cât mai rapid, în speranța că proiectul va fi aprobat de guvern și înaintat parlamentului în toamna anului 2018. Din păcate, lipsa de predictibilitate cu care ne-am obișnuit de mulți ani a ”lovit” din nou și, spre uimirea întregului mediu de afaceri care aștepta ca din 2019 să intre în vigoare prevederile proiectului amplu dezbătut, guvernul a aprobat extrem de repede în locul acestuia, la finalul anului 2018, celebra OUG 114.
Evident că agenda mediului de afaceri a fost deturnată, principala problemă fiind remedierea pagubelor cauzate de acest act normativ care a dispărut din peisajul fiscal, abia la finalul anului trecut. Însă nici anul 2020 nu a venit cu liniște și stabilitate, ci dimpotrivă cu o mare incertitudine socială și economică, iar prioritățile autorităților au fost și încă sunt situația de sănătate publică și măsurile de sprijin rapid pentru economie.
Cu toate acestea, mediul de afaceri a continuat să susțină proiectul demarat în 2018 care, în cele din urmă, a primit votul final în parlament, dând un semnal pozitiv pentru companii și investitori că vocile lor sunt, totuși, auzite de decidenți. Voi puncta în continuare cele mai importante zece modificări ale Codurilor fiscal și de procedură fiscală adoptate de parlament. În cazul Codului fiscal cele mai de impact noutăți sunt:
Consolidarea fiscală
Datorită consolidării fiscale, pierderile şi profiturile societăţilor care formează grupul se vor cumula, iar impozitul pe profit se va aplica asupra diferenţei pozitive dintre acestea. În acest mod grupurile vor avea posibilitatea să își recupereze pierderile fiscale în timp real. Propunerea de consolidare fiscală vine în completarea unui pachet integrat de legislație specifică grupurilor de societăți, care va încuraja și mai mult prezenta holdingurilor în România.
Deducerea integrală a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor
Ajustările pentru deprecierea creanțelor devin integral deductibile, fiind eliminat pragul actual de 30%.
Recuperarea TVA plătită la buget pentru facturi neîncasate de la persoane fizice, mai vechi de un an
Sunt modificate prevederile legislative naționale privind ajustarea bazei de impozitare a TVA, în vederea alinierii cu principiile fundamentale ale Directivei de TVA și jurisprudența europeană recentă. Potrivit cadrului juridic și fiscal curent, ajustarea bazei de impozitare în cazul creantelor neincasate de la debitori persoane fizice nu este posibilă.
Astfel, modificarea prevede că în cazul în care contravaloarea totală sau parțială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de la beneficiarii persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părți, ori în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, baza impozabilă de TVA poate fi ajustată.
Ajustarea este permisă doar dacă s-au luat măsuri comerciale pentru recuperarea creanțelor de până la 1000 lei, inclusiv, respectiv că au fost întreprinse proceduri judiciare pentru recuperarea creanțelor mai mari de 1000 lei. Prin urmare, companiile de telecom, utilități etc au posibilitatea să recupereze TVA pe care au plătit-o bugetului de stat aferentă acestor facturi neîncasate.
Posibilitatea de a desemna un reprezentant fiscal autorizat pentru obligațiile de TVA
Persoanele neînregistrate în scopuri de TVA în România pot desemna un reprezentant fiscal autorizat care sa îndeplinească obligațiile din perspectiva TVA. Conceptul de reprezentant fiscal autorizat există de mai mulți ani în state membre. Introducerea în legislația românească reduce costurile de administrare pentru companiile din afara UE (și nu numai), încurajându-le să facă importurile de bunuri în UE prin România. Putem spune ca acesta va reprezenta încă un pas înainte pentru încurajarea volumului de mărfuri tranzitate/transbordate din portul Constanța și nu numai.
TVA în vamă
Nu se face plata efectivă în vamă pentru importurile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA dacă: au obţinut certificat de amânare de la plată, au realizat importuri din teritorii şi state terţe, în ultimele 6 luni anterioare lunii în care solicită eliberarea certificatului, cu valoare cumulată de cel puţin 50 milioane lei, cu excepția produselor supuse accizelor armonizate.
Noi beneficii neimpozabile pentru angajați binevenite în contextul actual
Sunt exceptate de la calculul impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale, sumele acordate angajatilor pentru cheltuielile cu utilitățile (electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date) și achiziția mobilierului și echipamente de birou, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din lună în care angajatul desfășoară activitate în regim de telemuncă, precum și acoperirea de către angajatori a costurilor cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru a împiedica răspândirea bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică.
Utilizarea mașinii în scop personal, neimpozabilă pentru angajații microîntreprinderilor
În prezent, regimul fiscal favorabil existent pentru utilizarea mașinilor atât în scop de serviciu, cât și personal nu poate fi aplicat de către entitățile care nu sunt plătitoare de impozit pe profit. Noutatea este că aceste avantaje sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor devin neimpozabile și scutite de contribuții sociale și pentru angajații persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activități. Astfel, angajații microîntreprinderilor care utilizează mașina societății și în scop personal nu vor mai datora impozitul pe venit și contribuțiile sociale pentru acest avantaj, fără a exista o limită, așa cum există în cazul angajaților companiilor platitoare de impozit de profit (respectiv 50% limită de deductibilitate).
Principalele modificări ale Codului de procedură fiscală
Transferul activității de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP
Se schimbă competența de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP, structurile de soluționare a contestațiilor existente la nivelul ANAF fiind preluate în cadrul MFP. Prin această modificare soluționarea devine un process autonom și mai obiectiv.
Suspendarea inspecției fiscale
Inspecția fiscală se suspendă până la finalizarea procedurilor penale derulate în legătură cu tranzacțiile controlate. Astfel, nu vor mai fi emise decizii de impunere și, prin urmare, contribuabilii nu vor rămâne ca în prezent cu sumele plătite o perioadă lungă de timp.
Modificarea se impune ca urmare a faptului că CEDO a criticat România pentru că, prin procedurile în vigoare, a permis ca referitor la același contribuabil și pentru aceeași situație de fapt să se declanșeze două proceduri: o procedură administrativă și o procedură penală.
Reexaminarea deciziei de soluționare
Organul fiscal își poate retrage propria decizie de soluționare, la cererea contribuabilului, dacă apare un precedent pozitiv (o decizie contrară emisă de CJUE, Comisia centrală fiscală, Înalta Curte de Casație și Justiție). Reglementarea posibilității de reexaminare a deciziei de soluționare a contestației în anumite situații va conduce la încetarea procedurilor judiciare costisitoare atât pentru contribuabili, cât și pentru administrația fiscală, degrevarea instanțelor judecătorești de asemenea litigii și evitarea plății de către organele fiscale de cheltuieli de judecată, dobânzi sau alte sume în cazul în care se apreciază că actul emis nu este în conformitate cu dispozițiile legale.
Pentru a intra în vigoare proiectele urmează să fie promulgate de către președinte și publicate în Monitorul Oficial. Adoptarea acestor modificări reprezintă un prim pas pentru îmbunătățirea legislației fiscale și este de așteptat ca anul viitor să fie reluate discuțiile privind politicile fiscale într-un context diferit, odată cu încheierea alegerilor și numirea unui nou guvern.
Un articol semnat de Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică PwC România
