Nici nu-mi vine să rîd dar nici nu mă podidește plînsul cînd observ că unii cititori se înfurie după ce mi-au citit un articol. În ciuda ironiilor și a răutăților, îi și găzduim. Abia se obișnuiesc cu faptul că unii jurnaliști au păreri diferite. Unora, părerile diferite le provoacă resentimente. Cînd unii nu se regăsesc în părerile lui Mihai Gâdea sau ale lui Mircea Badea dacă ar putea, le-ar suspenda emisiunea. Alții îl înjură sau îl adulează pe Rareș Bogdan, în timp ce oamenii lucizi îl disprețuiesc.
Mi se pare normal să fac o precizare. Scriu ce cred despre fiecare gest și fiecare decizie a fiecărui politician. Nu pot să am aceeași părere despre un politician, indiferent ce-ar face acesta. Mi se pare descalificant modul în care Liviu Dragnea a desemnat oamenii care să intre în Guvern. Chiar și nominalizații la funcția de premier au fost un examen de mediocritate politică. De cînd scriu despre Liviu Dragnea l-am acuzat mai ales de improvizații. Nu s-a consultat cu partidul său, inventînd o explicație stupidă (dacă pronunța numele, respectiva persoană ar fi fost executată de presa adversarilor). Așa a motivat Liviu Dragnea desemnarea doamnei Sevil Shhaideh pentru funcția de premier, comițînd prima sa mare prostie politică. A urmat un alt șir de greșeli care ne-a arătat criza de oameni, lipsa de criterii, interesele meschine și absența unui proiect serios. Scriu de luni și luni despre improvizațiile economice care au la bază imaginația fîșneață a lui Darius Vâlcov pe care toți PSD-iștii, nu doar Liviu Dragnea, îl consideră eminența economică a partidului. Aiureala economică de azi are drept cauză două personaje regretabile. Laura Kövesi și Darius Vâlcov. Laura Codruța Kövesi a fost instrumentul prin care au fost dărîmați principalii investitori români, iar Darius Vâlcov este cel care a umplut strategia PSD de tot soiul de idei năstrușnice. Și despre care nu avem idee unde ne vor duce. Am scris mereu că, în materie de economie, Darius Vâlcov este creierul economic al PSD, deși omul nu are nici un fel de operă. Cu toate acestea, Liviu Dragnea este în postura de captiv față de gîndirea unui amator.
Toate acestea nu mă împiedică să ignor tot tărăboiul despre Insula Belina, despre Tel Drum sau despre afacerile din Brazilia. Cei care urlă sau îl acuză nu au dovedit încă nimic. Probabil, în lipsă de idei și proiecte, își limitează atacurile la aceste subiecte secundare.
Am scris despre remaniere ca despre o reglare de conturi și de putere în PSD. Nu văd de ce mi-aș pierde vremea cu hîrtiile din geamantanele livrate de adversari. După cîte văd, nu spun nimic. Sunt doar hîrtii îndărătul cărora se ascunde neputința opoziției de a critica la obiect și de a propune ceva interesant. Acoperă doar greșelile, gafele și deciziile aberante ale președintelui PSD. Și îi oferă lui Liviu Dragnea prilejul de a veni și el cu geamantane de documente care stau îngropate în spatele sau în dulapurile lui Klaus Iohannis și ale altora dintre opozanți.
Mă tem că avem parte de prea mulți cititori care nu consumă decît subiecte vesele sau minore, pe care le înțeleg. Și, mai ales, opinii care sunt identice cu ale lor. Și urmăresc la greu acest tip de presă, închizînd astfel porțile libertății de exprimare spre dezbaterile serioase, nepartizane, de care țara noastră (nu ”țara asta” !?) are atîta nevoie. (Cornel Nistorescu Editorial Cotidianul).